Page 9 - 1925-17
P. 9

15—IX. 1925 ---------------------------------------------  C  O  S  I N  Z  E  A  N  A            Pag. 233


      In haremurile din Maroc


                           —     Soarta adevărată a femeei musulmane —»

       Lumea  întreagă  priveşte  astăzi  slujitori  nu  dau  niciodată  femeei   tăreşte distracţiile, femeile din harem
     înspre  Maroc.  Tot  ceeace  priveşte  prilejul  de  a  ieşi  pe  stradă,  liber­  îşi  omoară  timpul  cu  tot  soiul  de
     această  sălbatică  ţară,  pe  care  îm­  tatea  e  suprimată  cu  desăvârşire.  petreceri  copilăreşti.  Cântă,  cu  gla­
     potrivirea  războinică  a  lui  Abd-El-  In  schimb,  cu  toate  că  proverbul   sul  lor  monoton,  cântece  pline  de
     Krim  a  făcut-o  încă  odată  celebră,   arab  zice:  „întreabă-ţi  şi  femeia,  jale, şi câteodată se ascund, ca se pre­
     tot  ceeace  poate  să  lămurească  şi  dar  fă  după  cum  te  taie  capul“,   gătească  în  mare  taină,  cine  ştie  ce
     mai  bine  misterul  acestui  neam  femeile  au  oarecare  înrâurire  a-  băutură  minunată  pentru  a  câştiga
     dârz  din  nordul  Africei,  tot  e  inte­  supra  bărbaţilor,  deşi  de  foarte   iubirea  stăpânului  lor.  Descântecul
     resant  şi  merită  să  fie  ştiut.  Dintre   multe  ori  între  diferitele  sale  femei,  şi  vrăjitoria  sunt  la  ordinea  zilei
      cei  cari  au  pornit  în  explorarea  a-  marocanul  nu  mai  ştie  de  al  cărei  în  Maroc.  Reţetele  sunt  foarte  nu­
      cestui  colţ  de  ţară,  pentru  a  cer­  cuvânt să asculte !          meroase;  gălbenuş  de  ouă  amestecat
      ceta  poziţia  geografică  şi  moravu­  Există,  deasemeni,  o  altă  catego­  cu  fiere  de şacal  şi  miere de  albine;
      rile  locului,  puţini  s’au  ocupat  de  rie  de  femei  marocane,  cari  sunt  nucă  şi  piper  cu  creste  de.  cocoş
      viaţa,  cu  totul  deosebită,  a  femeilor  lipsite  cu  totul  de  orice  libertate:   uscate la soare, etc. etc.
      marocane.                          acestea  sunt  aşa  numitele  femei    In  Maroc  sunt  patru  palate  im­
        In  iţjsa  unor  informaţii  conştiin­  maghzen.  In  Algeria  şi  în  Tunis,—  periale  în  cure  se  găsesc  haremuri.
      cioase,  multe  legende  romantice  şi   cu  excepţia  femeilor  din  familiile  La  Fez,  la  Mekaes,  la  Marrakech
      multe  poveşti  mincinoase  circulă  în   de  bey, — nu se mai găsesc aproa­  şi  la  Rabat.  Numărul  femeilor  în­
      privinţa  aceasta,  şi  europenii  îşi  pe  de  loc,  dar  în  Maroc  sunt  răs­  chise  în  aceste  haremuri  se  ridică
      închipuie  tot  soiul  de  lucruri  despre   pândite pretutindeni. Femeile magh­  la o mie.
      soarta  femeei  din  Maroc.  Unii  şi-o   zen  nu  ies  din  casă  niciodată,  afară   Aşa  dar,  în  afară  de  o  neînsem­
      închipuie  ca  pe  o  zână  din  basme,   numai  când  se  întâmplă  un  mare   nată  minoritate,  marocanele  se  bu­
      înzestrată  cu  toate  podoabele  fru-  eveniment,  ca  de  pildă  o  călătorie  cură  de  o  libertate  aproape  deplină
      museţei  şi  plină  de  toate  farmecele  a  Sultanului  din  Fez.  In  acest  caz,  şi  au  o  soartă  mult  mai  bună  decât
      plăcerii; alţii ca pe-o sclavă josnică,  ele  trec  prin  oraş  noaptea,  în  tră­  aceea pe care o credem.
      supusă  unor  munci  istovitoare,  un  sură  închisă,  bine  păzite,  înfăşurate   Coranul  hotăreşte  că  bărbatul
      fel de animal trudit, bună de înjugat  în  văluri  de  pânză,  şi  în  vălurile,   musulman  îşi  poate  lua  patru  femei
      la plug...                          şi mai sigure, ale întunericului.   legitime.  Celdintâi  care  a  călcat
        Oricum,  despre  un  lucru  suntem   Aceste  obiceiuri,  consfinţite  de-  această  prescripţie  a  fos  profetul
      cu  toţii  încredinţaţi:  că  femeea  ma­  alungul  veacurilor,  sunt  de-alminteri  Mohamed însuşi, care şi-a luat nouă
      rocană  e  lipsită  de  orice  libertate.  cu  stricteţe  respectate  de  toate  fe­  neveste.  Dar  el  zicea  aşa:  —  „Trei
      Închisă  între  ziduri  groase,  cu  fe­  meile  marocane,  care  nici  nu  ştiu   lucruri  sunt  bucuria  mea  pe  acest
      restre  zăvorite,  ea  nu  iese  din  casă   ce însemnează libertatea.  pământ:  rugăciunea,  femeia  şi  par­
      decât  foarte  rar,  şi  atunci  înfăşurată   Femeia  marocană  locueşte,  după  fumul“.
      în văluri de nepătruns, care-i ascund  cum  ştiţi  cu  toţii,  într’un  harem,   Dar  numărul  femeilor  nelegitime,
      faţa pe de-a’ntregul.               care,  în  casa  arabului,  e  singura  a  concubinelor,  nu  e  limitat.  Aces­
        Această  credinţă  e  adevărată,  dar  încăpere  unde  n’au  dreptul  să  intre  te  sunt,  de  obicei,  negrese,  cari
      numai  în  ceeace  priveşte  femeile   decât  stăpânul  şi  eunucii.  Când  o  râvnesc  şi  ele  la  iubirea  bărbaţilor
      din  oraşe.  La  ţară,  nu  poate  fi  femeie  a  pătruns  odată  în  haremul  marocani.  MuUy  Ismail,  strămoşul
      vorba  de  aşa  ceva.  Un  cort  ţesut  unui  şerif,  ea  n’are  voe  să  mai  Sultanului  actual,  Muley  Iussef,  ar
      din  pâr  de  cămilă  sau  o  colibă  calce  înapoi  pragul  locuinţei  unde  fi  avut,  după  câte  se  spune,  nu  mai
      împletită  din  trestii  nu  se  pot  con­  a  avut  cinstea  să  fie  primită.  Sute  puţin  de  4000  neveste  nelegitime,
      funda  niciodată  cu  o  închisoare.   de  femei  trăiesc  aci  împreună,  dela  care i-au dat 525 băieţi şi 342 fete.
      Femeia  are,  prin  urmare,  deplina  tânăra  fată,  încă  în  anii  adolescen­  Desigur, situaţia femeilor din înal­
      libertate  de  a  rătăci  de-alungul  ţei,  până  la  bătrânile  matroane  cu  ta  burghezime  musulmană,  expuse
      bled-urilor,  şi  seara  se  adună,  gru-  părul alb.                   ia  rivalitatea  atâtor  soţii  şi  la  ace­
      puri-grupuri,  pentru  a  sta  de  vorbă   Iu  haremuri  domneşte  o  discipli­  ea  a  nenumăratelor  negrese,  nu  e
      în jurul puţurilor umbroase.        nă  foarte  aspră,  întru  totul  nece­  totdeauna de invidiat. Primejdiile ca­
         In  orăşelele  mai  mici,  moravurile  sară,  dacă  ne  gândim  la  înfricoşă-  re  ameninţă  liniştea  lor  sufletească
      sunt  puţin  deosebite.  Femeile  din  toarea  rivalitate*  a  numeroaselor  sunt  multe’.  Ele  vor  dispărea  însă
      popor  şi  cele  din  mica  burghezie  femei,  care  râvnesc  să  cucerească  cu  timpul,  graţie  diferitelor  măsuri
       umblă  uşor  voalate.  Ele  merg  la  prin  dragostea  lor  aprinsă  inima  legislative şi graţie autorităţilor fran­
       târg,  la  mormântul  vreunui  sfânt  nefericitului  bărbat.  Legea  religioa­  ceze, care au oprit comerţul cu sclave.
       Marabout,  şi  se  întâlnesc  din  nou   să  obligă  pe  acesta  din  urmă  să   Dacă,  în  momentul  de  faţă,  scla­
       In Hammam, unde, după ce se spală  se  poarte  la  fel  cu  toate  nevestele  vajul  din  Maroc  n’a  fost  încă  des­
       potrivit  poruncilor  Coranului,  po-  sale,  îmbrăcându-le,  hrănindu  le  şi  fiinţat  cu  desăvârşire,  aceasta  se
       vestec  despre  întâmplările  zilei  şi   adâpostindu-le cu aceeaş grije.  datoreşte  faptului,  că  mii  şi  mii  de
       beau ceai de ismă.                   Puse  deobicei  subt  conducerea  familii  au  încă  sclavi  şi  sclave,
         In  familiile  marilor  negustori,  ale   unei  negrese  de  încredere,  numită  cari  nu  pot  fi  aruncaţi  dintr’odată
       „tagerilor“  şi  „caizilor“,  unde  rân-  arifa,  care  împarte  odăile  fiecăreia,  în  stradă,  fără  a  se  ’creia  o  seri­
       duiala casei şi numărul mare de    supraveghează  îmbrăcămintea  şi  ho-  oasă criză socială în Maroc,
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14