Page 13 - 1925-18
P. 13
3 0 — IX. 1925 ..........................................■ C O S l N Z E A N A Pag. 253
ezitare, apoi Maria protestează. Ce 1 de
al optulea zimbeşte drăgălaş şi con
vinge pe sărmanii lui părinţi să
nu-şi împuţineze numărul odrasle
lor. Dna Hodoş ne arată doi bulgări
de fericire, unul sus, sus, departe
de lume, iar celalalt jos, în întu
necimea unei case ţărăneşti. Dar
fericirea e amestecată cu lacrimi.
Aşa e fericirea pe acest pământ,
iar omul să nu râvnească la alta,
mai mare, căci atunci, devine ne
D E P A R T E D E L U M E fericit.
Ce să mai scriem despre această
de CONSTANŢA HODOŞ
carte ? Ori-cât am scrie, n’am putea
Zilele acestea a apărut în editura dământ pe deplin mulţumitor, o să dăm o icoană adevărată despre
librăriei Socec volumul de novele fericire cumpărată cu preţul multor, valoarea ei, şi n’am putea să apla
al Dnei Constanţa Hodoş, întitulat multor lacrimi. In nuvela „îngerul“, udăm în deajuns, condeiul care a
„Departe de lume“. Numele Dnei femeia aduce fericirea la casă prin scris frumoasele ei pagini, scoase
Constanta Hodoş e bine cunoscut actul generos al iertării. In „Departe din adâncimea sufletului omenesc.
cititorilor revistei noastre, în coloa de lume", femeia îşi plăteşte feri O recomandăm cu toată căldura. Se
nele căreia l-au întâlnit de mai cirea cu jertfe mari, şi o găseşte poate cumpăra la toate librăriile
multe ori. E cea mai bună proza departe de lume, într’o atmosferă pentru preţul neînsemnat de 40 Lei.
toare română în viaţă. Apariţia a- curată, pe vârful unui deal. In „Al *
cestui volum o înregistrăm prin optulea* găsim fericirea într’o casă Şi acum să spunem ceva şi de
urmare cu deplină satisfacţie. modestă ţărănească. Maria dă naş
In 250 pagini ale volumului ni-se tere celui de-al optulea. E seara spre viaţa acestei eminente scriitoare.
dau câteva sguduitoare drame ale de Crăciun, dar în locul colindelor D-na Constanţa Hodoş în ultimii
vieţii, cu subiect, când de dincoace, înveselitoare şi a cântecelor de stea, treizeci de ani a desvoitat o intensă
când de dincolo de Carpaţi. Dna ea şi bărbatul ei ascultă ţipătul activitate literară. Un şir de ani a
Constanţa Hodoş ne arată viaţa aşa celui de-al optulea. Un Crăciun trist, condus excelenta revistă feminină
cum este, în toată cruda ei realitate. într’o casă tristă. După câteva zile întitulată „Revista noastră“, care a
Şi nu cu tendinţa de-a sbiciui pă preoteasa satului vine şi le face fost răspândită şi în Ardeal. Năs
catele societăţii. Dna Hodos stoarce propunerea să-i dea ei un copil, ca cută la poalele Munţilor Apuseni,
şiroaie de lacrimi din ochii subiec în acest chip să le mai uşureze în scrierile sale când duioase, când
L
telor femenine ale nuvelelor, dar soarta. Urmează câteva clipe de tragice a prins dureroasa poezie a
plânge împreună cu ele. - Constată locurilor şi oamenilor din acele
nedreptatea, fără să o sbiciuiască. părţi ale Ardealului. In romanul
Dacă se poate vorbi de vre-o ten „Martirii“, care a ajuns patru ediţii,
dinţă a acestei cărţi, apoi e ten A C O R D M I N O R ne descrie frământările sufleteşti ale
dinţa involuntară de-a ne face să GEORGE VOEV1DCA Românilor din preajma anului 1848.
compătimim pe nefericitele, uneori Tot din vremea aceea a desprins
figura impresionantă şi misterioasă
vinovatele, alte-ori nevinovatele jertfe In ora asta plină de linişte şi-amurg
a Caterinei Varga, realizându-o în
ale societăţi» omeneşti. Nu e mirare. cu aripi frânte visul iubirii mi-se
cadrele unei puternice drame, pe
Puternicele drame ale vieţii, redate [stânge, —
care Teatrul Naţional ar avea, cre
în cartea Dnei Hodoş, au fost mai şi noaptea cuib îşi face în inima ce
dem, datoria să o reprezinte, cât
întâi cinematografiate pe filmul unui [plânge...
suflet ales de femeie. Cine ar putea şi umbra mă îngroapă mai grabnic.
şti câţi stropi de lacrimi au udat şi lacrimile curg... A mai scris şi alte cărţi, cari azi
manuscrisul acestor nuvele I nu se mai găsesc în librării. Vo
In numărul de faţă al revistei re Din unda ta, acuma, o, suflete ’noptat, lumul „Departe de lume“ e doar
producem şi noi nuvela „Măsuţa cernită, amintirea trecutului răsare, un semn, că retipărindu-se şi cele
M
de scris , un fragment puternic din precum se ’nalţă, noaptea, dintr'un lalte, ni-se va da prilej să gustăm
marea istorie a suferinţei. Dar frag [adânc de mare toate frumuseţile prozei celei mai
mente din istoria suferinţei sunt şi o jalnică fantomă bune scriitoare, ce avem.
celelalte. Abia câteva au un desno- de vas naufragiat... Septimiu Popa