Page 13 - 1925-18
P. 13

3  0  —  IX. 1925 ..........................................■   C  O  S  l N  Z  E  A  N  A      Pag. 253


                                                                              ezitare, apoi Maria protestează. Ce 1 de­
                                                                              al optulea zimbeşte drăgălaş şi con­
                                                                             vinge  pe  sărmanii  lui  părinţi  să
                                                                             nu-şi  împuţineze  numărul  odrasle­
                                                                              lor.  Dna  Hodoş  ne  arată  doi  bulgări
                                                                              de  fericire,  unul  sus,  sus,  departe
                                                                              de  lume,  iar  celalalt  jos,  în  întu­
                                                                              necimea  unei  case  ţărăneşti.  Dar
                                                                             fericirea  e  amestecată  cu  lacrimi.
                                                                              Aşa  e  fericirea  pe  acest  pământ,
                                                                              iar  omul  să  nu  râvnească  la  alta,
                                                                              mai  mare,  căci  atunci,  devine  ne­
             D   E   P   A   R   T   E     D    E    L   U    M    E          fericit.
                                                                                Ce  să  mai  scriem  despre  această
                               de CONSTANŢA HODOŞ
                                                                              carte ? Ori-cât am scrie, n’am putea
        Zilele  acestea  a  apărut  în  editura   dământ  pe  deplin  mulţumitor,  o   să  dăm  o  icoană  adevărată  despre
      librăriei  Socec  volumul  de  novele   fericire  cumpărată  cu  preţul  multor,  valoarea  ei,  şi  n’am  putea  să  apla­
      al  Dnei  Constanţa  Hodoş,  întitulat  multor  lacrimi.  In  nuvela  „îngerul“,   udăm  în  deajuns,  condeiul  care  a
      „Departe  de  lume“.  Numele  Dnei  femeia  aduce  fericirea  la  casă  prin   scris  frumoasele  ei  pagini,  scoase
      Constanta  Hodoş  e  bine  cunoscut  actul  generos  al  iertării.  In  „Departe   din  adâncimea  sufletului  omenesc.
      cititorilor  revistei  noastre,  în  coloa­  de  lume",  femeia  îşi  plăteşte  feri­  O  recomandăm  cu  toată  căldura.  Se
      nele  căreia  l-au  întâlnit  de  mai  cirea  cu  jertfe  mari,  şi  o  găseşte   poate  cumpăra  la  toate  librăriile
      multe  ori.  E  cea  mai  bună  proza­  departe  de  lume,  într’o  atmosferă   pentru preţul neînsemnat de 40 Lei.
      toare  română  în  viaţă.  Apariţia  a-  curată,  pe  vârful  unui  deal.  In  „Al      *
      cestui  volum  o  înregistrăm  prin  optulea*  găsim  fericirea  într’o  casă   Şi  acum  să  spunem  ceva  şi  de­
      urmare cu deplină satisfacţie.      modestă  ţărănească.  Maria  dă  naş­
        In 250 pagini ale volumului ni-se   tere  celui  de-al  optulea.  E  seara   spre viaţa acestei eminente scriitoare.
      dau  câteva  sguduitoare  drame  ale   de  Crăciun,  dar  în  locul  colindelor   D-na  Constanţa  Hodoş  în  ultimii
      vieţii, cu subiect, când de dincoace,   înveselitoare  şi  a  cântecelor  de  stea,   treizeci  de  ani  a  desvoitat  o  intensă
      când  de  dincolo  de  Carpaţi.  Dna   ea  şi  bărbatul  ei  ascultă  ţipătul   activitate  literară.  Un  şir  de  ani  a
      Constanţa  Hodoş  ne  arată  viaţa  aşa   celui de-al optulea. Un Crăciun trist,   condus  excelenta  revistă  feminină
      cum este, în toată cruda ei realitate.   într’o  casă  tristă.  După  câteva  zile   întitulată  „Revista  noastră“,  care  a
      Şi  nu  cu  tendinţa  de-a  sbiciui  pă­  preoteasa  satului  vine  şi  le  face   fost  răspândită  şi  în  Ardeal.  Năs­
      catele  societăţii.  Dna  Hodos  stoarce   propunerea  să-i  dea  ei  un  copil,  ca   cută  la  poalele  Munţilor  Apuseni,
      şiroaie  de  lacrimi  din  ochii  subiec­  în  acest  chip  să  le  mai  uşureze   în  scrierile  sale  când  duioase,  când
                                                               L
       telor  femenine  ale  nuvelelor,  dar   soarta. Urmează câteva clipe de  tragice  a  prins  dureroasa  poezie  a
       plânge  împreună  cu  ele.  -  Constată                                locurilor  şi  oamenilor  din  acele
       nedreptatea,  fără  să  o  sbiciuiască.                                părţi  ale  Ardealului.  In  romanul
       Dacă  se  poate  vorbi  de  vre-o  ten­                                „Martirii“,  care  a  ajuns  patru  ediţii,
       dinţă  a  acestei  cărţi,  apoi  e  ten­  A  C  O  R  D     M  I  N  O  R  ne  descrie  frământările  sufleteşti  ale
       dinţa  involuntară  de-a  ne  face  să   GEORGE VOEV1DCA               Românilor din preajma anului 1848.
       compătimim  pe  nefericitele,  uneori                                  Tot  din  vremea  aceea  a  desprins
                                                                              figura  impresionantă  şi  misterioasă
       vinovatele, alte-ori nevinovatele jertfe  In ora asta plină de linişte şi-amurg
                                                                              a  Caterinei  Varga,  realizându-o  în
       ale societăţi» omeneşti. Nu e mirare.  cu aripi frânte visul iubirii mi-se
                                                                              cadrele  unei  puternice  drame,  pe
       Puternicele  drame  ale  vieţii,  redate                   [stânge, —
                                                                              care  Teatrul  Naţional  ar  avea,  cre­
       în  cartea  Dnei  Hodoş,  au  fost  mai  şi noaptea cuib îşi face în inima ce
                                                                               dem,  datoria  să  o  reprezinte,  cât
       întâi cinematografiate pe filmul unui                       [plânge...
       suflet  ales  de  femeie.  Cine ar  putea  şi umbra mă îngroapă         mai grabnic.
       şti  câţi  stropi  de  lacrimi  au  udat  şi lacrimile curg...            A  mai  scris  şi  alte  cărţi,  cari  azi
       manuscrisul acestor nuvele I                                            nu  se  mai  găsesc  în  librării.  Vo­
         In numărul de faţă al revistei re­  Din unda ta, acuma, o, suflete ’noptat,   lumul  „Departe  de  lume“  e  doar
       producem  şi  noi  nuvela  „Măsuţa   cernită, amintirea trecutului răsare,   un  semn,  că  retipărindu-se  şi  cele­
              M
       de  scris ,  un  fragment  puternic  din   precum se ’nalţă, noaptea, dintr'un   lalte,  ni-se  va  da  prilej  să  gustăm
       marea istorie a suferinţei. Dar frag­                  [adânc de mare   toate  frumuseţile  prozei  celei  mai
       mente  din  istoria  suferinţei  sunt  şi  o jalnică fantomă            bune scriitoare, ce avem.
       celelalte.  Abia  câteva  au  un  desno-  de vas naufragiat...                               Septimiu Popa
   8   9   10   11   12   13   14   15   16