Page 14 - 1925-18

Pag. 254 ' —---- C o S i n z E a N A ......... ■ 36-lX. 192S

prevestim prin urmare, expoziţiei
dela Sibiu o reuşită desăvârşită.
*
Autorul „Sandei“ a murit —
S'a stins la Bucureşti, încă în plină
maturitate, Alexandru Florescu, fost
într’o vreme ziarist, mal curând au­
tor dramatic, şi în ultimul timp
diplomat Urmaş al unei vechi fami­
CULTURALE artă decorativă dela Paris, e un lii boereşti din Muntenia, om bogat,
început bune, care, nădăjduim, va inteligent şi instruit Alexandru Flo­
„Săptămâna românească“. — rescu a fost un intelectual de elită,
însemna în acelaş timp şi o nouă
La Geneva, cu prilejul celei de-a pasionat pentru lucrurile frumoase,
înţelegere despre folosul propagan­
şeasea întruniri a Ligei Naţiunilor, dei noastre dincolo de graniţă. Când însufleţit de alese preocupări artis­
România a înregistrat, în ultima noi înşi ne nu facem nimic pentru tice. A început prin a face gazetărie
săptămână, două mari succese. Unul a fi cunoscuţi, cum ne putem plânge colaborând la „Epoca" împreună cu
politic, celalalt cultural. A fost, cum de ignoranţa altora? regretatul N. Filipescu; a dat o scurtă
zice presa elveţiană, o adevărată * raită prin politică, ajungând secretar
„săptămână românească". Biruinţa general al ministerului de externe,
elocvenţei dlui N.Titulescu în ches­ O altă expoziţie. — La 10 Oc- a prins slăbiciune pentru teatru,
tiunea coloniştilor maghiari din Ba­ tomvrie se va deschide la S biu, scriind două piese: „Sanda" şi
nat a fost ea însăşi o demonstraţie în palatul „Asociaţiei", o expoziţie „Chinul" care au fost primite cu
strălucitoare a talentului românesc. de artă naţională, cuprinzând co­ simpatie, şi a sfârşit în diplomaţie,
Expoziţia de artă religioasă şi po­ voare orientale şi scoarţe româ­ fiind până deunăzi ministrul Româ­
pulară românească, instalată vremel­ neşti, broderii orientale şi broderii niei la Varşovia.
nic în muzeul Rath din Geneva a româneşti, crestături şi sculpturi în Cu Alexandru Floroscu dispare
desăvârşit izbânda. lemn, ceramică românească şi să­ din societatea românească de din­
Expoziţia românească a fost sa­ sească. Expoziţia va cuprinde o se­ colo de Carpaţi, una din cele mai
lutată cu cea mai fierbinte însufle­ rie de icoane şi o sală de pictură fermecătoare figuri de artist-aristro-
ţire de toate ziarele din Elveţia, care românească modernă. Ţinta urmă­ cat, al cărui talent, dacă n’a isbutit
au publicat articole pline de elogii rită de organizatori e să constituie totdeauna să realizeze opere dura­
pentru arta noastră naţională. Re­ o colecţie de obiecte de artă ro­ bile, se înfăţişează cel puţin în faţa
prezentanţii celor mai iluştri ai celor mânească, în vederea unei cunoaş­ judecăţi viitoare în armura celei
peste treizeci de ţări reprezentate teri temeinice a evoluţiei artei na­ mai curate onestităţi. Odihnească
de Liga Naţiunilor au cercetat a- ţionale, înfăţişată prin lucruri ca­ în pace!
ceastă expoziţie, admirând fără nicio racteristice şi de deosebită valoare
falşe politeţă protocolară impresio­ artistică. POLITICE
nantele relicve ale trecutului nostru O serie de conferinţe, ajutate de
şi frumoasele opere de artă ale proiecţii luminoase, va întregi ex­ Pentru pacea Europei. — A
pictorilor şi sculptorilor români mai poziţia în laturea picturii bisericeşti, şasea sesiune a Ligei Naţiunilor a
noui. o serie de lecţii va lămuri tehnica însemnat încă un pas înainte pe
O asemenea manifestare a sufle­ şi evoluţia artei covoarelor, scoar­ drumul spinos al pacificării Europei.
tului românesc, surprinzătoare pentru ţelor, broderiilor şi icoanelor. Con­ S’au desfăşurat încă odată mari sfor­
străini şi întăritoare pentru noi în- ferinţele şi lecţiile vor fi făcute de ţări din partea tuturor trimişilor ţă­
şi-ne, face mai mult decât o bătălie dl I. D. Ştefănescu. Pe cât va fi rilor din lume, pentru a se ajunge
câştigată. In faţa propagandei vrâj- cu putinţă nu se vor alege decât la aplanarea liniştită a neînţelege­
măşe, care se sileşte să demonstreze obiecte vechi: cusături, broderii şi rilor dintre popoare. Dar nici cei
pretutindeni, că suntem un neam alesături, covoare orientale originale, mai optimişti dintre noi n’ar putea
fără tradiţii şi fără garanţii de ci­ dinainte de 1800, scoarţe româneşti să spună că am trecut dincolo de
vilizaţie, cel mai zdrobitor răspuns dinainte de 1850, icoane în stil bi­ faza frumoaselor proecte, cari aş­
e acela pe care-1 dă sufletul româ­ zantin dinainte de 1800. Organiza­ teaptă să fie realizate.
nesc el însuşi, prin comorile de rea acestei expoziţii a fost încre­ Idealul politic al celor strânşi în
artă transmise generaţiilor urmă­ dinţată dlor I. D. Ştefănescu şi D. jurul Ligei Naţiunilor se poate re­
toarea. Comşa. Nu ne îndoim de sârguinţa zuma în două cuvinte: înlăturarea
Triumful dela Geneva, după re­ celor doi distinşi profesori, a căror războiului Căile cari duc la această
centa participare Ia Expoziţia de pricepere o cunoaştem. Putem să ţintă sunt cunoscute. Numai înfăp*