Page 2 - 1925-18
P. 2
i*ag. 242 <—- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - — C O S I N Z E A N A ■ ■ ■ ■ ———- 30-lX. 1925
R E G L E M E N T A R E A U N U I U R I A Ş N Ă B Ă D Ă I O S
De SEBASTIAN BORNEMISA
In zilele din urmă s’a cerut uriaşul năbădăios, pe care-1 pline de noroaie, din largul ţării.
cu o remarcabilă insistenţă re avem înaintea noastră astăzi. Ei bine, socotim şi noi, ca
glementarea unui uriaş năbă Lipsit aproape cu desăvârşire toţi slujitorii serioşi ai scrisului o-
dăios, care este presa româ de calităţile unui om bine cres nest şi cu misiune, că acest uriaş
nească de astăzi. Faptul, că o cut, acest năbădăios puternic năbădăios trebuie însfârşit re
astfel de cerere a fost făcută chiar şi temut îşi dă ghes, trân glementat ! Puterea civilă tre
de cei ce muncesc în ogorul tind pe trecători la pământ şi buie să intervină fără amânare,
scrisului cotidian, denotă, că acopere de grave insulte pe ca năbădăile lui să fie restrânse
ea este pe deplin justificată şi toţi cei ce-i stau în cale şi nu între marginele răspunderii şi
mai arzătoare, decât oricând. se pleacă capriciilor şi mai cu să se pună o categorică barieră
Dintr’o privire scurtă arun seamă moravurilor lui impreg tuturor braconierilor, care mai
cată asupra înfăţişării multiple nate de-un bizantinism per vor să între pe acest teren, într’o
lor publicaţii, care apar azi în vers. Fireşte, nu se miră ni mână cu ascuţişul condeiului, iar
largurile ţării, se poate în ade meni, că între astfel de îm în cealaltă cu hangerul haiducesc.
văr, convinge oricine, că zia prejurări presa românească nu Iată concepţia noastră \Nu re
ristica românească prezintă in este astăzi acea formidabilă pu strângerea libertăţii scrisului,
conveniente profund certate cu tere îndrumătoare, pe care pentru câştigarea căreia s’au
bunul simţ şi reglementarea presa în general o reprezintă adus în cursul deceniilor atâtea
acestora într’o măsură echita în viaţa socială a altor popoare. jertfe scumpe şi s’a vărsat
bilă, se impune într’un mod Publicul nostru învăţat cu ex atâta sânge nobil, — ci ba
absolut categoric. Crescută fără presiile ei de surugiu, trece rieră severă la poarta pre
de nicio constrângere legală şi pe lângă ea fără a se lăsa nici sei, ca să nu mai poată intra
subt falşul dicton al libertăţii îndrumat şi nici convins de a- în ea fără selecţie şi fără de un
fără răspundere, care a fost devărul scrisului ei. Am putea minuţios examen moral toţi a-
lozinca vremurilor revoluţionare spune, că ea a devenit imună venfurierii, toţi piraţii şi toţi
dela 1848, — presa românească şi nu mai poate nici insulta, asasinii simţului naţional şi mo
s’a desvoltat decenii întregi în oricât de tare ar fi verbul ei ral! Noi nu vedem alt mijloc
tr’un mediu social nedisciplinat şi nici îndruma, oricât ar vrea mai bun pentru a reglementa
şi a căutat să fie o oglindă cât să-şi iee acest rol de în serios. presa şi a-i ridica nivelul de
mai fidelă a realităţilor şi preo Toanele uriaşului năbădăios sunt cât impunând norme severe de
cupărilor sociale. Lipsită de câr cunoscute de toată lumea şi selecţionare pentru toţi sluji
maci destoinici, care să-i im trecătorii se feresc cu dispreţ torii ei.
prime un caracter de severă din calea lui şi cu amără Aplicând acest sistem, câş
moralitate şi să selecţioneze cu ciune. Mediul acesta produce însă tigul ar fi dublu. Breasla ziariş
îngrijire pe muncitorii în ogorul cu toate acestea stricăciuni in tilor ar deveni o onorabilă pro
ei, — ea a ajuns însă terenul de calculabile şi ’n afară şi ’n lă- fesiune socială, de elită, căreia să
activitate al tuturor elemente untrul ţării. In afară, pentrucă i se poată deschide toate perspec
lor dubii, care i-au pervertit şi lumea streină învăţată cu presa tivele, iar presa ar fi, cu adevărat,
caracterul şi misiunea! Subt ei serioasă şi cu răspundere, în stat, a patra putere, con
oblăduirea acestora scrisul co- îi atribuie aceleaşi calităţi şi structivă, care să creieze şi să
tidianelor noastre a degenerat presei noastre, şi înlăuntru, pen îndrume opinia publică spre
adesea în insulte grave şi pu- trucă se găsesc totdeauna des ţelurile ei ideale. Statul român
nibile, iar vocabularul lor s’a tule elemente, cărora năbă şi mai presus de stat naţiunea
înfrăţit de multeori cu cele mai dăile să le placă şi care să română de aceasta presă are
veritabile mahalagisme, de care asculte bucuros şi cuvintele nevoie şi este suverană a în
hârtia însăşi ar fi trebuit să ro aspre şi expresiile vulgare de tocmi legi şi regulamente, care să-i
şească. Lipsa aceasta de auto mahala. Conştienţi de acest dea,fărăîntârziere, presa aceasta!
critică, care se impune tuturor succes ieftin piraţii condeiu In locul uriaşului năbădăios de
celor ce se îndeletnicesc cu migă lui bat din răsputeri daraba astăzi, vom avea atunci un uriaş
loasa înşiruire a cuvintelor pe na, ca să se strângă cât mai multă disciplinat, — ale cărui forţe
hârtie, a făcut să crească din lume la spectacolul, pe care ei îl şi calităţi morale vor conlucra
plăpânda odraslă de-acu-s pa organizează zilnic în strada la înălţarea şi întărirea neamului,
truzeci de ani a presei române, Sărindar şi prin atâtea orăşele iar nu la slăbirea temeliilor sale.