Page 3 - 1925-18
P. 3
SÔ—lît. 1923 111*1 É.T C O S l N Z E A N A Pag. 243
pe la fetele fără pian. Să vie să mă
UN SUCCES LITERAR iea pe mine. Sunt frumoasă, număr
douăzeci şi una de primăveri. La
casa noastră nu se găseşte pian,
- AMINTIRI - dar se găsesc cinci surioare, cari
de SEPTIMIU POPA
(dacă tocmai îi place cântecul), îi
vor cânta mai frumos decât toate
% Când vre- un scriitor vă spune că — Aş, — zisei, făcând pe groza pianele lumii. Voiu avea şi zestre,
el nu vânează succesul, nu-i cre vul. Eu nu citesc astfel de fleacuri. plus... bine cuvântarea părintească.
deţi. Mic sau mare, succesul măgu Eu citesc numai articole serioase Şi vom fi foarte, foarte fericiţi. Şi
leşte şi face fericit chiar şi pe scrii de istorie, politică şi sociologie... am iscălit: O fată dela ţară.
torul care nu scrie pentru marele — Ce spui, domnule, făcu el, să Articolul a făcut mare senzaţie.
public. Odată am găsit carnetul cu rind ca muşcat de şarpe. Politica? Lumea îl atribuia unui scritor mare,
însemnările zilnice ale unei fetiţe de Escrocherie. Istoria? Minciună. So recunoscut, iar eu zimbeam cu a-
şcoală, l-am citit tot, dela început ciologia? Fleac. Numai literatura mărăciune şi îmi ziceam:
până la sfârşit. Eram tocmai la ul plăteşte ceva! — N’ar fi mai bine, oare, dacă în
tima pagină, când deodată mica Am ridicat din umeri, dar vă asi viitor mi-aş iscăli articolele cu nu
domnişoară a apărut furioasă şi mi-a gur, că dacă aş avea obiceiu să me femeiesc?
făcut o scenă de credeam că au îmbrăţişez şi pe bărbaţi, aşi fi îm- Peste vre-o săptămână, posta mi-a
dat tătarii, bineînţeles, o scenă cu îmbrăţişat pe acest om adorabil şi adus o scrisoare dela ziarul cu pricina.
lacrimi. Când însă i-am spus că pa 1-aşi-fi sărutat... Să nu credeţi că era vorba de vre
ginile carnetului sunt drăguţe, ad Toate acestea însă nu înseamnă un mic onorar. Aş! A fost ceva mai
mirabile, frumoase, lacrimile s’au us- nimic pe lângă succesul de acum preţios. Redacţia ziarului îmi trimitea
■ cat deodată, ca prin minune, iar pe bu patru-sprezece ani. A fost un suc scrisoarea unui tânăr profesor de
zele ei fragede s’a ivitzimbetul fericirii. ces pe care nu l-a avut şi nu o să-l filologie clasică. Iată conţinutul ei,
De altcum, nici-odată cele dintâi aibă niciodată vre un scriitor. din cuvânt în cuvânt
rânduri ale scriitorului nu sunt des Intr’un ziar de provincie apăruse „Stimată Domnişoară 1 Nu ştiu,
tinate marelui public. Sunt versuri un articol iscălit de „Un medic de exişti în realitate, ori numai în fan-
(sonete ori romanţe), de obiceiu la ţară*. Sărmanul om s’ar fi însu tazia sriitorului? De cumva exişti
foarte corecte ca versificaţie, ritm rat, dar, nu-şi găsi a nevastă. Câte întru adevăr, prin aceasta îţi cer
şi rimă. Sunt primele acorduri ale va fete, chiar, dela ţară, pe cari le mâna, fără considerare la numărul
„eternului cântec* scrise pentru doi ceruse l-au rufuzat pe motiv că... surioarelor dtale. Te rog, dă-ţi a-
ochi „albaştri ca marea* ori „negri nu e la oraş. Toate se îngroziaula dresa. Incurând o să mă vezi, şi de
ca păcatul.* Dar ce folos! Ochii gândul, că vor fi nevoite să bată cumva îţi voiu fi pe plac, ah, a-
albaştri ori negri, de obiceiu iubesc clapele pianului în pustietatea vre tunci... vom fi foarte fericiţi. Scrie-
poezia, dar nu şi pe poeţi. Cel mai unui sat, unde nu le aude nimeni. mi, te rog, cu întoarcerea poştei*...
mulţi scriitori îşi încep activitatea Articolul se încheia cu un pro In ziua aceea am râs, de dimi
cu un formidabil insucces. test energic înpotriva acestei men neaţa până seara. Pe profesorul
Urmează apoi succesele, ameste talităţi bolnave. acela îl cunoşteam foarte bine.
cate cu insucese. Unii laudă pe Am citit şi eu articolul şi am sim — Ha, ha, ha, — îmi ziceam.
scriitor, alţi îl hulesc. Pe cei dintâi ţit nevoia să-i răspund. A fost un De-aşa ceva e capabil numai un pro
scriitorul îi iubeşte, pe cei de-al răspuns straşnic, în care învitam fesor de... filologie clasică.
doilea îi respectă. Îşi zice:
pe medicul nostru să facă încercări şi Iar câtrăseară i-am trimis răspunsul.
— Ştiu, cel puţin, că m’au citit „Stimate Domnule, te rog să
• ştii, că eu exist în realitate şi încă,
Odată am avut şi eu un sfert de V E S T E A în foarte multe exemplare. Te rog,
ceas de nemărgenită fericire. Mă caută-mă, că o să mă găseşti, desi
aflam în cafeneaua „Europa* şi CONSTANTIN GORAN gur. Şi... vom fi fericiţi*.
sorbindu-mi svarţul mă gândeam Am iscălit: „O fată dela ţară*,
la criza de numerar ce bântuia Mânat de suflet ca de-o vijelie am parfumat scrisoarea şi — i-am
pe-atunci... în punga mea. La masa La poarta ei azi singur mă opresc, dat drumul la postă.
vecină, un cetăţan onorabil citea Căci anii trec şi-aş vrea s’o întâlnesc... *
într*o revistă, tocmai o povestire Dar poarta ei se clatină în vânt
k
scrisă de mine. Şi 'n toamna ce se lasă, plumburie, Gândindu-mă la succesele şi mai
l-am urmărit mişcările buzelor. îmi pare că-l o cruce pe-un mormânt. ales la insuccesele mele de până
Mă gândiam cu groază: nu cumva acum, câte-odată scot din fundul
să intrerupâ citirea povestirii mele Drumeţi streini, drumeţi necunoscuţi sertarului scrisoarea profesorului de
şi să treacă la alt articol. Dar, a îşi sună paşii ritmici pe trotoare, — filologie clasică. O privesc cu oare
citit-o întreagă întreguţă. M’apropi- Şi trec mereu şi mă privesc pierduţi care duioşie, aducându-mi aminte
ai de el. Şi-ar vrea să-mi spună-o vorbă fiecare de cântecul popular:
— Domnule, — i-am zis, — îm O veste ce-o aştept de-atâţia ani — Firea-i maică blăstemată,
prumută-mi pentru un moment re Dar trec mereu şt mă privesc pierduţi. De ce nu m’ai făcut fată.
vista.
— Cu plăcere, — îmi răspunse, O! vestea ce-o aştept şl întârzie ... Ah, mamăl De ce nu m’ai făcut
întinzându-mi-o. Şi te sfătuiesc să Drumeţii trec şi anii trec iar eu, — fată? Aş fi înregistrat şi eu odată
citeşti povestirea asta... E admira Călătoresc pe strada ei mereu în viaţă un succes literar real, pi
bilă... Cu ochii stinşi — cu inima pustie!.. păibil ...
