Page 12 - 1925-19
P. 12
Pag. 268 ---- C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - 15--X. 1925
— Aici eşti greşit. Şeful răzvră O privelişte de cea mai groaz urlătoare de monştrii, pe care-i luai
tiţilor era prea şiret pentru ca a- nică învălmăşală urmă. Domnul la început drept cimpanzei, uran
ceasta să se poată înlâmpla. Nu Maillard, spre marea mea uimire, gutani sau babuini mari, negrii, dela
mai admise de-acum înainte nici se aruncă subt bufet. Capul Bunei-Speranţe,
un vizitator, — afară de-o singură Aşi fi aşteptat mai mult sânge Primii o palmă sdravănă care mă
dată, un tânăr gentlemali cam rece din partea sa. ghemui sub o canapea, unde făcui
ageamiu, şi care nu-i pntea insufla Membrii orhestei, care, de un pe mortul.
nicio bănuială. sfert de ceas, păreau prea beţi Dupăcestătui acolo aproape cinci
El ii permise să viziteze casa, pentru aşi îndepiini funcţiunile lor, sprezece minute, în timpul cărora
mai mult pentru a aduce oarecare săriră în picioare, luară instrumen ascultai numai urechi cele ce se
schimbare, şi pentru aşi bate joc tele, şi năvălind depe masă, atacară petreceau în sală, căpătai odată cu
de el. De îndată ce îl păcăli îndea de comun acord un Jankee-Doodle*), desnodământul, o lămurire mulţu
juns, îl lăsă să iasă şi-l trimise în pe care-1 executară dacă nu cu mitoare a acestei tragedii.
treburile lui. exactitate, dar cel puţin cu o pu Domnul Maillard, după cât îmi
— Şi cât timp a durat domnia tere supraomenească, tot timpul cât păru, povestindu-mi istoria nebunu
nebunilor? ţinu zăpăceala. In acest timp dom lui care aţâţase pe camarazi la răs-
nul care cu mare greutate fusese
— O, cam multă vreme, ce-i împiedecat să sară pe masă, sări vrătire, nu făcuse decât să poves
drept. Cu siguranţă vreo lună; cât de astă dată în mijlocul sticlelor tească propriile sale isprăvi.
despre mai mult, n’aşi şti să arăt şi paharelor. Şi îndată ce fu aşe Acest domn fusese într’adevăr
în mod exact. In timpul acesta ne zat în tihnă, începu un discurs, acum doi, trei ani directorul aşe
bunii petreceau, aşi putea să jur. zământului, apoi scrintindu-se la
Îşi aruncau hainele lor vechi, jer care, fără nici-o ’ndoială ar fi pă minte, era trecut în rândul bolna
rut de mâna întâia, numai dacă
pelite, şi se folosiră după plac de s’ar fi putut auzi. vilor.
hăinăria şi giuvaericalele stabili întâmplarea asta nu era cunos
mentului. Pivniţele castelului erau In aceiaşi clipă omul a cărei dra cută de tovarăşul de călătorie ce
aprovizionate îndeajuns cu vin, şi goste erâ pentru titirez, începu să mă ’nfăţişase lui. Păzitorii, în număr
aceşti afurisiţi de nebuni sunt cu se’nvârtă pe un călcâi împrejurul de zece fuseseră pe neaşteptate trân
noscători ce pricep să bea sdravăn. camerei, cu o nemărginită putere. tiţi la pământ, apoi unşi bine cu
Au trăit din belşug, pot să te-asigur. Cu braţele deschise în aşa fel că catran, tăvăliţi prin pene, şi în sfâr
— Şi tratamentul? Care era felul făcut unghi drept cu corpul părea şit închişi în pivniţe. Au rămas ast
o sfârlează, răsturrând, rostogolind
deosebit al tratamentului pe care pe toţi acei ce se găseau în drumul fel ţinuţi închişi mai mult de-o lună,
şeful răzvrătiţilor îi puse în între său. Auzind apoi pocnituri straşnice, şi, în timpul acesta, domnul Maillard
buinţare. şi şuerături de şampanie, descoperii le acordă mărinouos nu numai cat
— Hei, cât despre asta, un ne că acestea proveneau dela insul ranul*) şi penele**) (ceiace alcă
bun nu-i numai decât şi prost, — care în tot timpul mesei jucase — tuia sistemul lui) dar şi puţină
după cum ţi-am atras atenta, —şi atât de bine rolul de sticlă. Tot în pâine, iar apă din belşug. Zilnic o
după umila mea p?rere tratamentul acelaşi timp omul broască orăcăia pompă le trimetea tainul de duşuri.
său era un mult mai bun tratament, din toate puterile ca şi cum mân In sfârşit unul din ei scăpând
decât acela pe care-1 înlocuise. tuirea sufletului său ţ nea de fiecare printr’un canal de scurgere, redădu
;
Era un tratament cu adevărat de notă ce-o rostea. libertatea celorlalţi.
mare ’nsemnătate, — simplu, — In mijlocul a toate acestea se ri Sistemul blândeţei, cu însemnate
propriu, — fără nici-o încurcătură, dica. stăpânind toată zarva, — zbie- schimbări, fusese reluat la castel,
— plăcut într’adevăr, — era... rătele neîntrecute ale unui măgar. dar nu pot să mă opresc de-a re
Aici, observaţiile gazdei mele fură Cât despre bătrâna mea prietenă, cunoaşte împreună cu domnul Ma
deodată întrerupte de un nou şir doamna Joyeuse, părea într'o atât illard, că tratamentul său, pentru el
de ţipete de-acelaşi fel ca acelea de cumplită nedumerire, că aşi fi însuşi, era în felul lui un tratament
ce ne zăpăciseră mai înainte. De putut deplânge pe biata femee. Ea de căpătenie.
astă dată, păreau în acelaşi timp*, sta în picioare într’un colţ, aproape Şi după cum, cu drept cuvânt te
că provin dela oameni ce se apro de cămin, şi se mulţumea să cânte, făcea să observi, acesta era un tra
pie repede. din toate puterile, cucurigul ei. tament simplu, propriu, şi neadu
— Doame 1 — strigai; fără nici-o In sfârşit sosi clipa hotărâtoare, când nicio greutate, — nici cea mai
îndoială că au scăpat nebunii. catastrofa dramei. Cum ţipetele, ur mică.
— Mă tem să n’ai dreptate, răs letele, şi cucurgurile erau singurele * *
*
punse domnul Maillard, devenind piedici opuse sforţărilor asediatori
apoi palid de tot. lor, cele două ferestre fură numai Nu am să mai adaug de cât câ
Abia sfârşi vorba, că ţipete pre decât şi aproape în acelaşi timp teva cuvinte. Cu toate că am căutat
lungite şi înjurături se auziră sub sparte. în toate bibliotecile Europei operele
ferestre; apoi numai decât se înve- Şi n'ciodată nu voi uita sensa- doctorului Goudron şi ale profeso
deră că vr’o câţiva inşi de-afară se ţîile mele de înmărmurire şi groază, rului Plume, nici până ’n ziua de
străduiau să intre cu forţa’n sală. când văzui sărind prin ferestre, şi azi, n’am putut încă, să-mi procur
Se bătea în uşă cu ceva ce tre năpustindu-se clae grămadă printre un exemplar.
buia să fie un tel de berbec sau noi, cu aruncături din picioare, din
cu un ciocan foarte mare, şi obloa mâini, ghiare, o adevărată armată *) In franţuzeşte : Goudron
nele erau sguduite şi împinse cu o **)„ „ : Plume
furie peste măsură. *) Cântec popular American. A se vedea titlul povestirei
