Page 14 - 1925-19

Pag. 2fO C O S I N Z E A N A . ......................»..................... 15-lX. 192%

Avânturi noui. Se pare că ve­
chea noastră Astră scuturându-se
de somnul unei letargii dăunătoare
se avântă spre o viaţă nouă, îndru­
mată în cadrele unei harnice acti­
vităţi. Semnele de viaţă pe cari le
dă precum şi comentariile presei ne
îndrituesc să prevedem perspectiva
unei ample desfăşurări culturale.
Un fior de regenerare trece prin
CULTURALE ridicarea unui bust al lui Emine-
scu e o minune. Mai ales că poe­ întreagă fiinţa bătrânei Asociaţii şi
Minunea delà Sânnicolaul-ma- chemarea unei vieţi renăscute o pă­
tul n’a fost nici măcar odată mini­
re. — Ceace în deobşte se crede trunde tot mai adânc. Căci de si­
stru sau cel puţin prefect guverna­
un lucru aproape peste putinţă de gur ca semne bune putem socoti
mental.
realizat în zilele noastre, mai ales noile realizărări pe cari le-a ajuns
*
după ecoul slab ce I-a trezit iniţ a- comitetul de conducere. Procurarea
tiva „Cuvântului" din capitală,iată că ţ A murit prof. loan Ursu. unui local propriu şi a unui func­
a izbutit să închege un grup res­ Corpul profesorilor universitari şi ţionar plătit în fiecare despărţâmînt,
trâns de intelectuali, dintr’un neîn­ istoria trecutului nostru a pierdut descentalizarea şi împărţirea munci
semnat orăşel de graniţă. In Sânni- un om de valoare. Profesorul de de conducere, descărcând astfel co­
colaul-mare, poetul Mihail Emines- istorie naţională, autorul mai multor mitetul din Sibiu de o prea mare
cu va avea un bust modest, aşezat lucrări istorice printre cari „Petru aglomerare a ei, aglomerare care a-
între brazii grei de ceteni ai parcu­ Rares" şi „Ştefan cel Mare*, loan ducea o simţită întârziere —sunt de
lui şcoalei medii „Principele Carol*. Scurtu, nu mai este. In zilele aceste bună seamă măsuri potrivite pen­
Invitarea publicată în gazeta locală trupul rece, văduvit de suflet în tru o activitate mai vie. Concursul
„Primăvara" aduce perspectiva u- Braşovul răsfirat sub poelele Tâmpei, pentru două lucrări literare: o nu­
nei grandioase serbări şi promisiu­ a fost înmormântat în pământul velă şi o piesă teatrală pentru po­
nea unei nestânjenite însufleţiri. Des- Bucureştilor. Viaţa profesorului loan por cu premiu de câte 5000 Lei
velirea din 11 Oct a monumentu- Scurtu a fost o viaţa de stăruinţa e fără îndoială un lucru bun. Iar
tului lucrat de sculptorul Dimitriu — şi_de muncă cinstită. Copil de ţăran reorganizarea revistei Transilvania
Bârlad, acolo la hotarele ţării, în din ţinutul Făgărăşului, trecut prin care a prea tânjit de câţiva ani
mijlocul unei frumoase manifestări şcolile Braşovului şi ale Bucureştilor, într’o anemie generală — nu poate
naţionale, capătă astfel semnificaţia şi-a completat studiile la Paris. In decât să ne bucure. — Un vânt
unui simbol. Icoana turnată în bronz ţară a fost întâi profesor de istorie nou pare că a pornit să mişte ra­
a poetului care a cântat suferinţa la laşi apoi la Cluj şi în urma la murile celui mai bătrân copac, al
Românului răsfirat „dela Nistru pân’la Bucureşti. Muncind peste toi a fost nostru de cultură. Un vânt sănătos
Tisa* va zâmbi dispreţuitoare a ză­ iubit de toţi cei ce-1 cunoşteau. care va aduce poate o înviorare în
dărniciilor lumeşti şi deasupra unui Modest cum a trăit în mijlocul atâtor toate membrele pornite spre vejte-
pământ pe care atunci când era în patimi, aşa'modest s’a şi dus dintre jire. Lumea românească încrezătoa­
viaţă, numai ca trecător l-ar fi pu­ noi. Moartea lui în afară de cercul re aşteaptă. Dea Domnul să nu- i fie
tut colinda. Sufletul românesc, a- prietenilor nu a fost prea cunoscută. aşteptarea zădarnică.
celaşi oriunde în hotarele meleagu­ Ziarele noastre politice au înţeles
rilor străbune, pulsând în ritmul a- doar să dea căte-o simplă notiţă de POLITICE
celoraşi avânturi şi idealuri, prin două trei rânduri despre el, şi şi-au Spre un singur front. — Săp­
fapte ca ridicarea acestui monument văzut mai departe de crimele şi tâl­ tămânile din urmă, au adus reali­
îşi manifestă unitatea organică şi hăriile carile preocupă. La groapă, zarea unui fapt mult dorit pentru
indestructibilă. doar câţiva cunoscuţi şi-au reamin­ reuşita luptelor noastre naţionale.
Comitetul organizator, desigur cu tit viaţa omului care a foşti. Ursu, Anume, diferitele organizaţii naţio-
multă muncă şi jertfă, a făcut o recapitulând firul unei munci stă­ nal-creştine şi-au contopit puterile,
faptă bună,, care vorbeşte delà sine. ruitoare şi cinstite. Stins în floarea unindu-se sub steagul desfăşurat al
Gândindu-ne la această stăruinţă vieţii, la 49 ani, profesorul Ion Ur­ Ligei Apărării Naţionale Creştine. Se
am numit faptul, al cărui ecou se su a rupt dintr’odată firul posibili­ creiază astfel o singură organizaţie
oglindeşte şi în rândurile noastre, tăţilor lui creatoare în studiul isto­ puternică desfăşurându-şi activita­
minunea delà Sânnicolaul-mare. Căci riei. Pământul ridicat de-asupra lui tea pe un singur front. Numărul
fără îndoială, pentru vremurile de le-a îngropat pentru totdeauna. festiv al unirii, din înfrăţirea Ro­
azi, într’un orăşel sărac de graniţă, Fie-i ţărâna uşoară. mânească, organul L. A. N. C. pe