Page 15 - 1925-19

15—lX. 1925 .............. . ............... ■ — - C O S I N Z E A A - - - - - - - - - Pag. 271
N
lângă Chemarea către tofi Românii for Columb rătăceşte încă şi după Sanatorul dr. Negrită. — S’a
a preşedintelui, dl Cuza, — şi pe moarte. E cenuşa călătoare a unui deschis în Braşov. Şirul Cetăţuiei
lângă actul de unire, aduce şi Pro­ neostenit călător... no. 7/a Sanatorul doctorului Vaier
gramul, Statutul şi Regulamentul Negrilă, medic primar la spitalul
*
Ligel. In dârza luptă naţională, por­ din acest oraş. La inaugurare au
nită demultă vreme, întinsă mai mult O nedreptate. — In ziarul Pa­ asistat autorităţile^civile‘şi militare
» şi mai accentuată prin mişcările tria, în legătură cu deschiderea no- şi o mulţime de"prieteni şi cunos­
studenţeşti, a ultimirnilor ani, aceas­ uei stagiuni a Operei române din cuţi, precum şi j mulţi profesionişti
tă înmănunchiere a forţelor, este Cluj, au apărut următoarele rânduri ai ştiinţei medicale. Sanatorul a fost
fără îndoială un nou avânt şi o pe cari pentru justeţa lor le repro­ amenajit pentru secţiunea chîrurgi-
nouă perspectivă spre realizări. Din ducem întocmai. cală după ultimele cerinţe ale higie-
colţul nostru înregistrăm însemnă­ Direcţiunea Operei a găsit pro­ nei şi înzestrat cu cele mai moderne
tatea evenimentului. babil de prisos prezenţa presei la aparate. Deocamdată sunt numai 12
deshiderea stagiunei şi nu a bine­ paturi. Numărul lor se va urca în-
DIFERITE voit să trimită cronicarilor muzicali curând la 16, cerinţele fiind destul
Cenuşa călătoare. — Cristofor obişnuitele permanente. de mari. Noul sanator dovedeşte cu
Columb, care a descoperit America, Este o măsură fără precedent, pe prisosinţă interesul pe care doctorul
a murit în anul 1506 la Vaiadolid, care nu o putem atribui decât dlui îl arată ştiinţei româneşti. Aranja­
dupăce şi-a exprimat dorinţa de-a Popovici directorul acestei instituţi- mentul odăilor este minunat, iar
\ fi îngropat la San-Dominguo, în uni. care va fi având, se vede, te­ sala de operaţii întocmită după cele
insula Haiti. Soţia marelui explora­ meinice motive personale să nu poa­ mai noui cerinţe ale tehnicei. Lo­
tor, Jehanna, nevoind să se des­ tă suferi pe ziarişti. calul este deasemenea foarte bine
partă de corpul ilustrului ei bărbat Aceleaşi sentimente credem că le ales, pe şirul Cetăţuiei, în faţa soa­
îl aşeză însă spre veşnică odihnă împărtăşesc la rândul lor şi zioriş- relui, de unde se deschide o admi­
în biserica din Vaiadolid. Dar după tii. Aceştia însă, nu confundă pe dl rabilă perspectivă asupra oraşului
trei ani, rămăşiţele pământeşti ale director al Operei cu însăşi institu- şi a regiunei munţilor. Servrciul
lui Cristofor Columb au fost trans­ fiunea. divin a fost oficiat de părintele Nae
portate la Sevilla unde rămaseră Ar fi o greşală, pe care presa a Stinghe, care a ţinut cu acest pri­
zece ani. Atunci, Spaniolii îşi adu­ evitat o. Dl Popovici, însă, o săvâr­ lej o frumoasă alocuţiune, vorbind
seră aminte de dorinţa mortului, şi şeşte, uitând că presa românească, despre influenţa credinţei asupra
îl duseră, cu alai, de partea cea­ deşi nu a fost totdeauna în nota boalelor şl durerilor fizice. A răs­
laltă a Oceanului. Peste două se­ capriciilor sale „directoriale“, a fost puns mulţumind şeful sanatorului
cole, iată însă că San-Dominguo totuşi un călduros şi constant spri- care a oferit apoi distinşilor oaspeţi
deveni colonie franceză. Ca să nu-1 jinor al Operei Române. Şi tocmai o gustare servită de simpatica dna
lase pe Cristofor Columb pe pă­ pentru prestigiul acestei instituţiuni Negrilă, soţia medicului. Inaugurarea
mântul stăpânit acum de alţii, spa­ presa a avut adeseori faţă de dl acestui sanator însemnează pentru
niolii îi mutară din nou oasele, în- Popovici momente de generoasă în­ ştiinţa românească un pas înainte
gropându-le în catedrala din San- găduinţă. iar pentru oraşul Braşov în special
tiago-de-Cuba. In această chestiunea şi Sindica­ un nou prilej de atracţiune şi pro­
La sfâritul veacului trecut, spa­ tul Presei are de spus un cuvânt, păşire. Dorim tânărului şi abilului
niolii se hotărâră să-l aducă din şi-l aşteptăm; socotind că la spec­ chirurg în noua direcţie a excelentei
nou în patrie pe marele lor înain­ tacolele Operei Române alături de sale practice un succes tot atât de
taş, ceeace făcură, cu aceeaş pioasă locurile rezervate permanent comi­ mare, dupăcum este şi talentul său
şi impresionantă pompă. Recunoş­ sarului de serviciu, procurorului de şi inima sa românească.
*
tinţa poporului e mare lucru I serviciu, pompierului de serviciu şi
Până când va dura această ma­ comisarului regal de seviciu, are şi „Cartea Românească" con­
tinuă a ţinea, concurs cu premii
cabră odiseie, cine poate să ştie? presa dreptul la un locşor şi aceasta pentru scrieri româneşti literare sau
Acum e vorba ca mormântul defi­ fireşte, nu în interesul ei, ci pentru ştiinţifice.
nitiv al lui Cristofor Columb să fie a aduce reale serviicii instituţiunei. Premiile ce se vor acorda pentru
stabilit la Panama, unde i se va Prin acest act, direcţ unea operii anul 1925 se ridică la suma de lei
ridica şi un monument grandios. hotărât săvârşeşte o nedreptate. In 155.000.
Prospecte detaliate cari cuprind
Acest punct a şi fost trecut în ser­ această privinţă precum încă şi în subiectele şi condiţiunile concursu­
bările de inaugurare a canalului multe altele credem că şi Ministe­ lui, se trimit la cerere de Direcţi­
Panama, amânate la 1924 din pri­ rul de culte sub acărui ocrotire unea „Cărţii Româneşti“ Bulevardul
cina războiului care izbucnise. Nu stă opera, îşi are deastădată cu­ Academiei, 3.__________________
, se poate profeţi însă nimic. Cristo- vântul. Secretar de redacţie: Teofll Bugnanu