Page 2 - 1925-19

Rag. 258 C O S I N Z E A N A 1 5 - t f 1925

E X P R O P R I E R E A I N I Ţ I A T I V E I P A R T I C U L A R E

de SEBASTIAN BORNEM1SA

Suntem în vremea din urmă avem în privinţa aceasta pe dem noi. Nu expropriind ini­
martorii unei ciudate concepţii, terenul industriei grafice. Nu ţiativele particulare, ci venind
care pare a prinde din ce numai statul, ci aproape toate cu prestigiul său moral şi cu
în ce tot mai multe rădăcini, organele lui executive înfiinţează ajutorul său material ca să
şi trece cu o uşurinţă uimitoare imprimerii peste imprimerii, ex- întărească aceste iniţiative.
de pe terenul ei de naştere, pe propriind cu o vinovată uşu­ Acesta este un program real,
toate celelalte terene ale vieţ'i rinţă iniţiativa particulară, care un program, care se poate cu
sociale. Născută întâi în do­ astfel se ofileşte zi de zi şi uşurinţă duce la îndeplinire şi
meniul economic, ideea expro­ moare spre paguba statului în­ care va da minunate roade, în
prierii cuprinde astăzi în învol­ suşi. toată privinţa. Banii cheltuiţi
burata sa desfăşurare, cu o sete Dar mai ciudată şi deadreptul astfel nu vor fi aruncaţi în vânt,
nesecată, în adevăr toate mani­ bizară pare această năzuinţă, ci vor întări o muncă reală
festările vieţii, pe cele econo­ când ea trece în domeniul cul­ existentă, şi vor contribui în
mice, ca şi pe cele culturale! tural. Astfel pare în timpul din mod eficace, la aceea ce do­
In faţa acestui îndrăzneţ atac, urmă cazul Asociaţiunii noastre reşte şi Asociaţiunea: la răspân­
iniţiativa particulară pare a se dela Sibiu, care vrând cu orice direa în pături cât mai largi a
retrage sfioasă într’un colţ um­ preţ să iniţieze un nou curent, culturii noastre naţionale.
brit de o romantică protestare cum se aude vorbindu-se tot Să mediteze puţin consiliul
şi'n apariţia unor eforturi ofi­ mai des, — se munceşte cu de conducere al Astrei noastre
ciale mari, toată lumea aşteaptă gândul, ca să exproprieze ini­ asupra acestui lucru şi noi
ca să vadă răsărind la orizon ţiativa particulară a publicaţiilor suntem convinşi, că el va ve­
lumina cea nouă, a oficializării culturale. dea cu uşurinţă cât adevăr cu­
mântuitoare. Să ne fie îngânduit cu toată prinde punctul nostru de ve­
Cine n’a văzut, sau nu a stima şi cu toată dragostea, pe dere. împerecherea autorităţii şi
auzit de acest nou şi formida­ care i-o purtăm bătrânului nos­ sprijinul ei real cu o iniţiativă
bil curent, care bântuie azi cu tru aşezământ cultural ca să-i particulară, care nu lâncezeşte
o furie inexplicabilă pe toate atragem atenţiunea, că greşeşte şi mai ales nu renunţă cu uşu­
tărâmurile vieţii noastre? Ini­ profund, când socoteşte, că or- rinţă niciodată, — va da minu­
ţiat de stat, care n’a expropriat ganizmul unei societăţi de felul nate roade, de care se va pu­
numai pământul atotbiruitor, ci ei va putea vreodată învinge tea cu drept cuvânt mândri
şi subsolul şi aerul şi apa şi nenumăratele dificultăţi, care odată Asociaţia noastră dela
comerţul şi industria, — el ro­ sunt împreunate cu astfel de Sibiu. —
beşte cu farmecul noutăţii pe încercări. A iniţia nu, dar a Dacă este deci vorba, ca la
toată lumea şi astfel nu ne mai duce la izbândă o publicaţie conducerea acestui falnic aşe­
prinde mirarea, că-1 vedem ie­ culturală, fie ea revistă fie o zământ să se iniţieze realmente
şind biruitor pretutindenea în b.bliotecâ, cere o îngrijire mult un nou curent, să fie acela un
largul tării. Exproprierea ini­ mai mare decât aceea pe care curent sănătos, un curent dă­
ţiativei particulare pare a de­ o pot depune în astfel de ca­ tător de viaţă!
veni astfel o dogmă a oficiali­ zuri salariaţii, fie ei oricât de Perspectiva, pe care Asocia­
tăţii noastre de orice natură. mari şi cu alese însuşiri. Este de ţia noastră şi-o poate astfel
Există undeva o întreprindere prisos să cităm exemple. Caz il deschide, va fi mult mai largă
cu aparenţe înfloritoare? hop Fundaţiuni Principele Carol este şi mai mulţumitoare şi rolul
şi oficialitatea cu exploatarea recent de tot şi se poate învăţa ei s’ar resimţi, în adevăr, dela
ei, fără a cerceta şi fără a din el mult. un colţ la altul al ţării. — De­
mai adânci, dacă câştigul ma­ Dar ni se va pune des’gur taliile acestei chestiuni nu întră
terial momentan al său este întrebarea, ce va face în cazul fireşte, în cadrul restrâns al
sau nu un echiavelent real pen­ acesta o asociaţie culturală, acestui articol fugar şi fără pre­
tru pierderea, pe care o sufere cum să-şi împlinească ea che­ tenţii.
particularul. O clasică dovadă marea? Foarte simplu, răspun­