Page 10 - 1925-20
P. 10
Pag. 282 C O S I N Z E A N A 30--X. 1925
dicelui. Drăguţă miniatura D-nei
Nunuţa Hodoş în Minnie Tinwell.
Deşi piesa cere o neostenită fră
mântare cerebrală şi o familiarizare
cu spiritul negativ al lui Schaw,
credem că publicul a fost mulţumit.
Jocul inteligent şi viu, pe care au
înţeles să ni 1 dea artiştii, atmo
sfera de adevăr ce flutură în dosul
ironiei şi a ridicolului, a făcut din
a treia premieră a scenei noastre
un spectacol de valoare superioară
pentru cei ce l-au înţeles. Ceilalţi nu CĂRŢI ales cumpăt artistic. De-aceea lite
hotărăsc nimic în cumpăna artistică. ratura noastră naţională numără
AURUL PATRIEI abia câteva poezii frumoase, printre
cari „Răsunetul“, „Doina“ lui Emine-
POEZII PATRIOTICE DE VOLBURĂ POIANĂ
scu, „La arme“ a lui Iosif şi „Patria“
Ştrengărită veselă, care smulge Despre Volbură Poiană, domnul lui N. Crainic, ocupă locuri de frun
publicului cascade de râs cu dră
lorga spunea într’o recenzie că are te. Tirada naţională, întunecă de
ciile ei, şi aduce în disperare „poezia în vârful degetelor.“ Fă multe ori cumpătul artistic, şi în a-
părechea ridicolă a mătuşelor reli când o distincţie necesară între po valacşa ei duce versurile sunătoare
gioase, după o odihnă de-o sta ezie şi putinţa de a versifica şi a- dar goale, în alte domenii decât ale
giune, a reapărut pe scena Na şezând spirituala caracterizare a dlui poeziei. In acest păcat a căzut în
ţionalului nostru. Cu toată graţio- lorga în cumpăna celei din urmă, bună parte poezia patriotică a dlui
zitatea şi vioiciunea D-sale de afirmaţia reiese adevărată. Intr’ade- M. Râdulescu, şi de-aici e caracte
strangăriţă simpatică, D-na Jeana văr ceeace te izbeşte, nu numai din rul de multe ori oficial al poeziei
Popovici-Voina ne-a dat iar gama acest volum ci în general din tot lui Alexandri. De-aceea poezia din
vibrătoare a puterii sale artistice. ce a publicat până acum dl Vol care flutură doar ca un simbol, sen
Dl Zaharia Bârsan, care dela o bură Poiană, e o pronunţată abili timentul patriotic, e mai preţuită de
vreme încoace absorbit prea mult tate în construirea unor versuri su cât discursul stereotip şi versificat
de munca D-sale de director, apare nătoare, — deşi de multe ori cu al oratorilor dela serbările naţionale.
tot mai rar în faţa publicului, a sub miez diluat, — o stăruitoare ten închizând paranteza, să exempli
liniat cu joc de maestru viata sbu- dinţă de-a poetiza lucruri cari nu ficăm afirmaţiile noastre de mai
9
ciumată de artist, care îşi jertfeşte prea au un conţinut poetic şi o ui înainte, cu citate din versurile dlui
tot pentru artă. Jocul natural, con mitoare inegalitate, chiar în cuprinsul V. Poiană. Iată, bună-oară, lunga
turat în linii viguroase, amănuntul aceleiaşi bucăţi. Se impune de-aici poezie: Către Patrie, în care se
artistic şi atmosfera de poezie ce-a concluzia că dacă d. V. P. e stăpân îmbină imagini frumoase cu des
împletit-o în rol, au stârnit ropote pe partea sonorităţii şi a metricei crieri banale şi prolixe ca un dis
de aplauze bine meritate. Dl. 1. Ghibe- din formă, pentru rest şi pentru curs de propagandă, şi atitudini
ricon, Neamţu- Ottonel .poliţistul com fondul emot'v îi lipseşte îndreptarul sentimentale adânc omeneşti, cu
plice în călcarea legii a dlui Stă- autocritic. Versuri frumoase de multe emfază ieftină.
nescu-Papa, preotul dlui V. Vasilescu, ori, se pierd ca nişte scăpărări de
Dnele şi Drele N. Hodos, S. Pe- cremene, în împletiri de versuri co Versuri reuşite în toată s'mplita*
trescu, M. Miriam, Jipescu-Hodoş recte ca formă, dar reci şi fără po tea lor:
etc. au închegat un spectacol fru ezie. Imagini luminoase se ’neacă Izvoarele semeţe adună ceru'n ele...
mos şi vesel. în retorism banal, şi atitudini calde
Teofil Bugnariu Şi dac'o floare albă pe câmp întârziată
şi sincere de sentiment, şerpuiesc Ca un surâs al toamnei mai stăne-
printre tirade artificiale de conven [scuturată
ţionalism. E că purtăm în inimi un dor depri-
[măvară
De fapt, oda patriotică e una
dintre cele mai gingaşe laturi ale
Curg printre banalităţi ca:
poeziei şi pentru a nu duce la fa
liment literar, pe lângă un înflăcă Iar oastea (!) flămânzită de bravi
rat avânt de inspiraţie alimentat din [secerători
încordarea spiritului naţional, cere Pornesc (!) să stringă rodul, îl duc
şi un extrem de subtil gust şi mai [apoi la mori.