Page 11 - 1925-20
P. 11
30—X. 1925 C O S I N Z E A N A Pag. 283
Şi Eternul suflet ţine de-apururi să VALURI SUFLETEŞTI sau:
nu moară... Proză ritmată, certată Pădurice de stejar
POEZII DE AURFLIA POP-FLORIAN
nu numai cu gramatica, dar chiar 7 oamnă tristă - gând - amar
şi cu logica cea mai elementară. Să In Ardeal, numele Dnei Aurelia Câte visuri nu se stâng
ni se ierte revolta dar nu mai pri Pop e destul de cunoscut. Rev'stele Dacă moare frunza \n crâng..
cepem. noastre literare şi de familie îl adu
Pasagiul cald şi simplu, în care ceau destul de des semnat în josul aduc linii simple de poezie dis
doar adausul fără rost decât pentru unor versuri nepretenţioase dar dră cretă. O notă coşbuciană se ©b-
rimă, dela coada versului al treilea guţe. Acum ne vine un volum fru servă însă şerpuind printre versu
sună urât: mos tipărit, care îmbrăţişază o mare rile acestor cicluri. O notă care în
parte din activitatea poetică a Dnei Vântul se observă accentuată.
Şi dacă vre o mână cucernică sădeşte A. Pop. In cele peste o sută şase- Dacă în cântecele lirice găseşti
bn pom la groapa noastră, şi-acela zeci de pagini sunt aşezate una sentimente discrete şi împletiri de
[înfloreşte lângă alta poezii descriptive, elegii, versuri drăguţe, poeziile patriotice
Din lutul cel vremelnic al omului, cântece lirice şi un număr bunicel dela sfârşitul volumului nu aduc
[ce-l poartă de poezii patriotice. Ciclul prim acelaş lucru. Ceeace am spus des
Viata ţărnei noastre tot nu rămâne „Fetiţei mele aduce o melancolică pre poezia patriotică a dlui Vol
u
[moartă
atmosferă de sinceritate, şi o notă bură Poiană, putem spun î şi despre
de duioasă sensibilitate femenină. cea a Dnei A. Pop. Un singur citat,
Sa ’ntheie cu prozaicele şi decla Glasul mamei care împleteşte în din „La încoronare“ :
matoriile versuri: durerea ei tristeţa naturii, răsbate
sincer din versurile discret melan Pe fruntea sa întâi să strălucească
O patrie iubită, prin tine noi trăim colice. Frunzişul codrului şopteşte Coroana întregitei Românii!
Viaţa ta nestinsă ne-o ’mparţi să nu povestea tristă a unei mame căreia Sus deci coroana românească!
[murim. Onoare ei şi glorie! Să trăiască
i-a murit copila într’un amurg de
Viteazul Rege — Ferdinand întâi!!!
Mai şi:
...Şi aşa mai departe. Exemple ar
putea urma şi bune şi rele din „Pri Versuri cari n’au a fice nimic,
Dc-atuncea rătăceşte
măvară*, „La mormântul lui A. Ian- plângând din loc în loc, dar nimic, cu poezia.
u
cn , „Ţăranii“ etc. Ne oprim însă
0 mamă fără fată
aici.
şi fără de noroc.,. IN JURUL REFACEREI ŢĂRII
Din ceace am arătat numai, şi 1 a mai rămas în lume
se vede că dl V. Poiană ceace a din ce i-a fost mai sfânt, NOASTRE
dat mai reuşit, a dat chiar acolo Lâng'o bisericuţă de G. CURTEANU
unde am fi crezut mai puţin după O cruce şi-un mormânt..., Din Bistriţa ne vine o cărţulie a
titlul cărţii: în cadru. Fondul de
d-lui G. Curteanu care aduce în
sentimente naţionale apare mai fără şi povestea curge înainte. Iar
paginile ei ecoul câtorva din frămâ i-
culoare şi mai nereliefat ca reali- ceeace ascultă simte că : tările noastre naţionale de după unire.
lizare artistică, pe când cadrul cu Scrisă într’un stil simplu, la înţe
prinde şi schinteieri izolate şi fugare Povestea ce-mi spunea lesul mulţimii şi cea mai mare
de poezie. nemilostivul codru —
Era povestea mea... parte a articolelor, publicate în ga
Cea ce arată că poezie nu poţi zetele vremii prin 1922—23—24,
face când vrei, ci numai cân simţi
Gândul şi dorul mamei, se ’nalţă cartea d-lui Curteanu aduce lucruri
adânc. Şi mai arată că meşteşugul mereu spre amintirea fetiţ i moarte, generale ceva par’că de-asupra spiri
formei poate fi şi simplă meserie şi din acest dor se ’nfiripă cântece. tului gazetăriei zilnice, dar rămâ
ca oricare alta, când lipseşte auto Elegie, Fulguşor de aur, Poveste, nând în stadiul constatării. Confe
critica, cumpătul artistic şi simţul sunt accentele de iubire ale unei rinţa „Unificarea bisericii române*
limbii
mame fără de noroc. precum şi articolul „Chestiuni de
Dacă dl V. Poiană, ar ţinea mai Ciclul Spre zări şi Cântece, aduce limbă*, arată un spirit de cercetare
mult la aceste lucruri şi s’ar nizui vibraţiile unui suflet femenin în caracteristic intelectualului ardelean,
să şi le însuşească în măsură mai mijlocul naturii. care din orăşelul sau satul în care
mare, şi dacă ar încerca să fie cât trăieşte, urmăreşte cu interes che
mai mult Dsa în ceea-ce scrie, de Fulgişori întârziaţi stiunile zilei. Cărţulia fără^preţ pe
sigur ne-ar putea da mai multe Din cotro vă scuturaţi? ea, a apărut în condiţii tehnice mulţu
lucruri bune, şi mai mult decât Cine v'a oprit în drum mitoare la „Tipografia Naţională“
versuri corecte! * De sosiţi abia acum ! din Bistriţa.
