Page 11 - 1925-20
P. 11

30—X. 1925                                  C  O  S  I N  Z  E  A  N  A                          Pag. 283

         Şi Eternul suflet ţine de-apururi să   VALURI SUFLETEŞTI                sau:
       nu  moară...  Proză  ritmată,  certată                                      Pădurice de stejar
                                               POEZII DE AURFLIA POP-FLORIAN
       nu  numai  cu  gramatica,  dar  chiar                                        7 oamnă tristă - gând - amar
       şi  cu  logica  cea  mai  elementară.  Să   In  Ardeal,  numele  Dnei  Aurelia   Câte visuri nu se stâng
       ni  se  ierte  revolta  dar  nu  mai  pri­  Pop  e  destul  de  cunoscut.  Rev'stele   Dacă moare frunza \n crâng..
       cepem.                              noastre  literare  şi  de  familie  îl  adu­
         Pasagiul  cald  şi  simplu,  în  care   ceau  destul  de  des  semnat  în  josul   aduc  linii  simple  de  poezie  dis­
       doar  adausul  fără  rost  decât  pentru   unor  versuri  nepretenţioase  dar  dră­  cretă.  O  notă  coşbuciană  se  ©b-
       rimă,  dela  coada  versului  al  treilea   guţe.  Acum  ne  vine  un  volum  fru­  servă  însă  şerpuind  printre  versu­
       sună urât:                          mos  tipărit,  care  îmbrăţişază  o  mare   rile  acestor  cicluri.  O  notă  care  în
                                           parte  din  activitatea  poetică  a  Dnei   Vântul se observă accentuată.
       Şi dacă vre o mână cucernică sădeşte   A.  Pop.  In  cele  peste  o  sută  şase-   Dacă  în  cântecele  lirice  găseşti
         bn pom la groapa noastră, şi-acela  zeci  de  pagini  sunt  aşezate  una  sentimente  discrete  şi  împletiri  de
                               [înfloreşte  lângă  alta  poezii  descriptive,  elegii,  versuri  drăguţe,  poeziile  patriotice
          Din lutul cel vremelnic al omului,  cântece  lirice  şi  un  număr  bunicel   dela  sfârşitul  volumului  nu  aduc
                              [ce-l poartă  de  poezii  patriotice.  Ciclul  prim   acelaş  lucru.  Ceeace  am  spus  des­
          Viata ţărnei noastre tot nu rămâne  „Fetiţei  mele   aduce  o  melancolică   pre  poezia  patriotică  a  dlui  Vol­
                                                       u
                                 [moartă
                                           atmosferă  de  sinceritate,  şi  o  notă   bură  Poiană,  putem  spun  î  şi  despre
                                           de  duioasă  sensibilitate  femenină.  cea  a  Dnei  A.  Pop.  Un  singur  citat,
         Sa ’ntheie cu prozaicele şi decla­  Glasul  mamei  care  împleteşte  în   din „La încoronare“ :
       matoriile versuri:                  durerea  ei  tristeţa  naturii,  răsbate
                                           sincer  din  versurile  discret  melan­  Pe fruntea sa întâi să strălucească
          O patrie iubită, prin tine noi trăim   colice.  Frunzişul  codrului  şopteşte   Coroana întregitei Românii!
         Viaţa ta nestinsă ne-o ’mparţi să nu  povestea  tristă  a  unei  mame  căreia   Sus deci coroana românească!
                                 [murim.                                       Onoare ei şi glorie! Să trăiască
                                           i-a  murit  copila  într’un  amurg  de
                                                                               Viteazul Rege — Ferdinand întâi!!!
                                           Mai şi:
         ...Şi  aşa  mai  departe.  Exemple  ar
       putea urma şi bune şi rele din „Pri­                                      Versuri  cari  n’au  a  fice  nimic,
                                               Dc-atuncea rătăceşte
       măvară*, „La mormântul lui A. Ian-      plângând din loc în loc,        dar nimic, cu poezia.
         u
       cn ,  „Ţăranii“  etc.  Ne  oprim  însă
                                               0  mamă fără fată
       aici.
                                               şi fără de noroc.,.              IN JURUL REFACEREI ŢĂRII
         Din  ceace  am  arătat  numai,  şi    1 a mai rămas în lume
       se  vede  că  dl  V.  Poiană  ceace  a   din ce i-a fost mai sfânt,                 NOASTRE
       dat  mai  reuşit,  a  dat  chiar  acolo   Lâng'o bisericuţă                      de G. CURTEANU
       unde  am  fi  crezut  mai  puţin  după   O cruce şi-un mormânt...,        Din  Bistriţa  ne  vine  o  cărţulie  a
       titlul  cărţii:  în  cadru.  Fondul  de
                                                                               d-lui  G.  Curteanu  care  aduce  în
       sentimente  naţionale  apare  mai  fără   şi  povestea  curge  înainte.  Iar
                                                                               paginile ei ecoul câtorva din frămâ i-
       culoare  şi  mai  nereliefat  ca  reali-   ceeace ascultă simte că :    tările noastre naţionale de după unire.
       lizare  artistică,  pe  când  cadrul  cu­                                 Scrisă  într’un  stil  simplu,  la  înţe­
       prinde şi schinteieri izolate şi fugare   Povestea ce-mi spunea         lesul  mulţimii  şi  cea  mai  mare
       de poezie.                              nemilostivul codru —
                                               Era povestea mea...             parte  a  articolelor,  publicate  în  ga­
         Cea  ce  arată  că  poezie  nu  poţi                                  zetele  vremii  prin  1922—23—24,
       face  când  vrei,  ci  numai  cân  simţi
                                             Gândul  şi  dorul  mamei,  se  ’nalţă   cartea  d-lui  Curteanu  aduce  lucruri
       adânc.  Şi  mai  arată  că  meşteşugul   mereu  spre  amintirea  fetiţ  i  moarte,  generale ceva par’că de-asupra spiri­
       formei  poate  fi  şi  simplă  meserie   şi  din  acest  dor  se  ’nfiripă  cântece.  tului  gazetăriei  zilnice,  dar  rămâ­
       ca  oricare  alta,  când  lipseşte  auto­  Elegie,  Fulguşor  de  aur,  Poveste,  nând  în  stadiul  constatării.  Confe­
       critica,  cumpătul  artistic  şi  simţul   sunt  accentele  de  iubire  ale  unei   rinţa  „Unificarea  bisericii  române*
       limbii
                                           mame fără de noroc.                 precum  şi  articolul  „Chestiuni  de
         Dacă  dl  V.  Poiană,  ar  ţinea  mai   Ciclul Spre zări şi Cântece, aduce   limbă*,  arată  un  spirit  de  cercetare
       mult  la  aceste  lucruri  şi  s’ar  nizui   vibraţiile  unui  suflet  femenin  în   caracteristic  intelectualului  ardelean,
       să  şi  le  însuşească  în  măsură  mai   mijlocul naturii.             care  din  orăşelul  sau  satul  în  care
       mare,  şi  dacă  ar  încerca  să  fie  cât                              trăieşte,  urmăreşte  cu  interes  che­
       mai  mult  Dsa  în  ceea-ce  scrie,  de   Fulgişori întârziaţi          stiunile  zilei.  Cărţulia  fără^preţ  pe
       sigur  ne-ar  putea  da  mai  multe     Din cotro vă scuturaţi?         ea, a apărut în condiţii tehnice mulţu­
       lucruri  bune,  şi  mai  mult  decât    Cine v'a oprit în drum          mitoare  la  „Tipografia  Naţională“
       versuri corecte! *                      De sosiţi abia acum !           din Bistriţa.
   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16