Page 12 - 1925-20
P. 12
Pag. 284 ......... ................................ C 0 S 1 N Z E A N A 30—X. 1925
REVISTE cel de pe urmă buzat şi arap. vieţii lui Eminescuîntoateamănuntele
Behăia când vorbea dând din cap ca ei, sub titlul „Multe şi mărunte des
SUFLET ROMÂNESC este nume [un ţap, pre Eminescu* ne dovedeşte încă
le unei noui reviste literare din Cra- şi Micul Isus tot râdea făcând haz, odată superficialitatea monografiilor
iova, redactată de dnii N. Plopşor, de până acum asupra vieţii unicului
N. I. Herescu şi 7. Păunescu- Ulmu. etc. ne fac să simţim o accentuată într’adevăr mare poet al nostru. Dsa
Intâiele trei numere cari ne-au so notă de prozaism, oricât ar vrea să scoate la iveală două acte şi o a-
sit, aduc pe lângă un crez cristalizat fie ecoul naivităţii din legende. mintire despre poet, în timpul când
în titlu, şi bucăţi de-o necontestată Cronicele cari se ocupă conştiin a fost sufler la Teatrul Naţional,
valoare literară. Drumul ales e cel cios cu cărţileş revisteleromâneşti şi acte pe cari „aţipiţii istorici literari
T
al tradiţionalismului „în sensul bun streine, scrise clar şi concentrat, sunt din Bucureşti de mult le-ar fi pu
şi nu cel senil al cuvântului,“ drum semnate N I. Herescu şi T. Pău- tut afla“. Ştiam atât doar că într’o
pe care se pare că se îndreaptă o nescu-Ulmu. „Viaţa Oltenească“ de epocă sbuciumată a vieţii sale, Emi
întreagă generaţie tânără, făcând nescu a fost sufler la T. N. Aceasta,
N. Plopşor. Condusă cu spirit critic,
front unic — cum bine observă ci din diferitele amintiri ale contim
având un crez hotărât şi dârz şi mai
neva — în faţa gălăgioaselor formule poranilor săi. Documentele însă, ori
presus de toate colaboratori viguroşi,
de import Spicuim câteva rânduri cât de uşor ar fi fost lucrul, nu le-a
Sufletul românesc se impune delà în-
din programul scurt în cuvinte dar
tâiele numere şi acestlucruîilegitimea- scos nimeni la iveală, deşi aduclu-
bogat în miez: .Tradiţionalism se zHndea junsapariţia, declarată ca de cruri interesante. Aşa vedem că la
va zice. Tradiţionalism, da întrucât prisos de către recensentul unei cu cererea noului sufler de-a i se acor
e artă; întrucât şi fiorul vremii de noscute reviste din capitaiă. da „o sumă de dece galbeni ca a-
astăzi poate să-şi alăture artistic vansu din leafă“ Directorul (Grigo-
contribuţia la temeliile moştenite TEATRUL (1-2) revistă de informa re Bengescu) îi liberează „şepte
pentru închegarea ascendentă a unei ţie teatrală, redactată de dl Al. Hodoş. galbeni“. Aflăm aici contractul de
literaturi care în rândul întâiu are Lipsa unei publicaţii de informaţie, „sufleru Il-a şi copistu* al Iui Emi
un rost pentru sufletul şi pământul aducând ecoul vieţii de după culise nescu cu T. N. în care la art III se
de-aicl. u delà Teatrul Naţ onal din Cluj, se spune că suflerul va avea lunar
:
Prozanumerilor 1, 2,şi3o semnează simţia de mult. DI Al. Hodoş pu ,un salariu de lei vechi patru sute
dnii Plopşor, I. Dongorozi şi N I. blicist pricepător în ale teatrului cinci zeci, 450“. Noi notăm aceste
Herescu, iar versurile dnii Ion Pillat ne-a dat-o. Fără pretenţii, cuvântul documente „mărunte“ despre Emi
Radu Gyr, V. Voiculescu şi T. Pă- prim o anunţă ca pe-o revistă de nescu, aşteptând o monografie com
unescu-Ulmu. De remarcat cu deo „popularizare a preocupărilor noastre pletă şi amănunţită a poetului, pe
sebire bucăţile Intfun sat şi ]/este artistice, cari se sbudumă fără e- care nu vedem să ne-o poată da
ale celui din urmă. „Povestea Maicii chou“. Căci : „în aceşti şase ani din altcineva decât singur dl Bogdan
Domnului* a celui dintâiu, e un urmă, s'au realizat multe lucruri Duică.
pas mai departe a procedeului de frumoase, care adeseori nici n’au
naţionalizare artistică din volumele fost băgate în seamă. REVISTA IDEILOR anul 1 No 4-5—6
„Pe Argeş în sus şi „Satul meu. In orice caz, ele n'au fost destul Cu o lăudabilă* îndărătnicie, dl.
u
m
Transplantată însă voit pe melea de popularizate, dincolo de un cerc A. A. Luca harnicul editor de bib
gurile noastre, povestea Măriţi, are restrâns de privilegiaţi ai soartei. lioteci de popularizare,t, mai scoate
în ea şi momente artificiale. Cerce Minunate înfăptuiri artistice s’au din când în când, câte-un număr
tând însă numai realizarea artistică desfăşurat aproape în taină. Necu- din Revistapdeilor. Cele 6 numere
nu-i locul să vorbim de concepţia noscându-ne puterea creatoare, nu de până acum au adus în coloanele
ideologică a poemului. Versuri fru ne preţuim în deajuns. lor modeste, crâmpee din lucrările
moase, — deşi de multe ori cu stră E de nrrare, dacă ne-am hotărât marilor cugetători streini şi români.
lucire rece, — atmosferă de legendă să umplem această lacună“? Adunând şi popularizând articcle
poporală, ritmuri, şi imagini fragede Trăind din amintiri de teatru, din valoroase, revista dlui Luca, face
şi scăpărări de simplitate b.blică, informaţii şi din cronici teatrale reale servicii mai ales autodidacţi
fără îndoială că aduce poemul dlui integrate în ritmul actualităţii, nu lor şi tineretului şcolar, cărora li se
Pillat. Dar mai aduce şi lucruri ne ne îndoim că revista dlui Hodoş adresează.
realizate şi sarbede, mult sub ni va da material pentru întocmirea Teofil Bugnariu
velul producţiunilor dsale anterioare. capitolului de mişcare teatrală din
Jalea* cu povestea broaştei şi cu Ardeal. Noi îi urăm trai bun şi lung.
apariţia broscoiului şchiop în dure
rea Măriei; versurile din „închinarea IN MIŞCAREA LITERARĂ, dl G. Bog-
Magilor* dintre cari dan-Duică, cercetătorul neobosit al
