Page 13 - 1925-20
P. 13

30-X. 1925                                   C  O  S  i N  Z  E  A  N  A  ....—    *■■■■■■■ ■—■■■ Pag. 285

                                                                              au  muncit  la  începuturile  literaturii
                                                                              noastre  dramatice,  —  lucrările  că­
                                                                              rora  ar  fjrma  repertoriul  şcolar,  —
                                                                              reprezentaţiile  acestea  ar  aduce  fă­
                                                                              ră  îndoială  şi  un  bine  simtit  folos
                                                                              didactic.  Şcolarul  pus  faţă  în  faţă
                                                                              cu  încarnarea  vie  şi  cu  o  artistică
                                                                              interpretare  a  acelor  ce  învaţă  din
                                                                              manualul  de  literatură,  s’ar  apropia
      CULTURALE                           icoane  naive  de  sfinţi,  cutii  de  pe­  de  sufletul  închis  între  slove,  cu
                                          niţe  şi  tocuri,  sticle  de  cerneală  şi   mai  multă  înţelegere  şi  măcar  cu
        Vitrinele.  —  Trăim  fără  îndoială   căţeluşi  de  hârtie  etc.,  etc.  aşezate   un  strop  de  iubire.  S’ar  echilibra
      într’o  vreme  când  preocupările  de   una  lângă alta,  sau una  într’alta, fă­  poate,  sau  chiar  s’ar  contrabalansa
      ordin  material,  se  ridică  mult  de­  ră  nici  un  criteriu  de  gust  iată  în   astfel,  respingătoarea  răceală  a  căr­
      asupra  celor  spirituale.  Factor  spi­  majoritatea  cazurilor  ce  înseamnă   ţilor  didactice,  cari  în  loc  să  atragă,
      ritual,  cartea  cea  bună,  e  într’o  ac­  o  vitrină  de  lirbărie.  Şi  peste  toate   alungă  încă  pe  cei  ce  le  cercetea­
      centuată  criză  de  desfacere.  Aten­                                  ză.  Şi  când  la  serbările  şcolare  s’ar
                                          acestea  —  semn  de  olimpică  linişte
      ţia  celor  mulţi,  pe  cari  alte  gânduri                             înjgheba  în  stil  mai  mic  şi  câte-o
                                          — o perdea de praf, care par’că ar vrea
      şi  alte  nevoi  îi  frământă,  e  greu   să  ascunză  dinaintea  trecătorului,   reprezentaţie  teatrală,  şcolarii  ar  a-
      s’o  atragi  astăzi  şi  spre  împărăţia   câte-un  picioruş  elegant,  câte-o  hai­  vea  model  viu  în  jocul  artiştilor  a-
      senină  a  slovei  tipărite  —  excep­  nă  prea  decoltată,  sau  câte-o  mică   devăraţi.
      tând  doar  ziarele  şi  revistele  pi­  scenă  de  picanterie,  schiţate  pe  co­  După  cât  cetim,  la  „Teatrul  po­
       cante.  De-aceea  casele  de  editură   perte.  Chiar vitrinele librăriilor noa­  pular“  din  Bucureşti  urmează  o  se­
       au  început  să  dee  mai  multă  aten­  stre  mari,  dacă  sunt  mai  curate  şi   rie  întreagă  de  reprezentaţii  pentru
                    ;
       ţie  păiţii  tehn ce  care  bate  întâi  şi                            copii.  Cum  pe  dl  Bârsan  îl  ştim  om
                                          mai  civilizate,  sunt  totuşi  de-un  ec­
       întâi la ochi. Totuşi desfacerea cărţii                                 de  inimă  şi  după  cum  şi  cronicarul
                                          lectism  şi  de-un  gust  primitiv,  ne-
       dacă  nu  chiar  stagnează,  e  într’o                                  ţării  noaste  socoate  că  „aceste  rep­
                                          rid cându-se peste mediocritatea co­
       fază  anemică.  Lipseşte  ceva,  ce  să   modă.  E  cunoscut  cazul  unei  libră­  rezentaţii  nu  ar  aduce  pagubă  Tea­
       dee  mişcare  cărţii  după  ce  iese  de   rii  aşezate  în  plin  centru  de  circu­  trului  Naţional“,  credem  că  acest
       sub  teascurile  tiparului,  lipseşte   laţie,  în  care  paiangenii  îşi  ţes  pân­  gând bun va prinde rod. Ar fi o
       motorul  vital  care  să  dee  o  largă                                 netăgăduită faptă bună.
                                          za  netulburaţi  şi  colbul  îţi  râde  de           *
       pulsaţie  de  circulaţie  gândurilor  în­  la  distanţă  peste  sfinţii  aşezaţi
       chise  cu  grije  între  pagini,  lipeşte                                 Reîntoarcere.   Vechea   revistă
                                           lângă  „Femeea  isterică",  sau  peste
       librarul.  Da  ;  oricâte  proteste  s’ar                               craioveană  de  sub  conducerea  dlui
                                           iconiţa  lui  lsus,  acoperită  pe-un  colţ
       ridică,  ceea  ce  ne  lipseşte  e  libra­                              N. Iorga, „Ramuri*, readuce în are­
                                           de-o  cartă  poştală  pentru  bucătă­
       rul.  Rotunjorul  burghez,  tânărul   rese.  Lucrul  cu  tot  fondul  dureros,   na  literaturii  un  nume  vechiu,  pe
       elegant,  sau  domnişoara  cochetă  de   îşi  are  şi  laturea  ridicolă,  peste  ca­  care-1  socoteam  piereut  în  patima
       după  tejghea  nu  sunt  librari  deşi   re  nu  poţi  trece  fără  o  schiţare  de   gazetăriei  de  culoare.  Traducătorul
       sunt  etichetaţi  cu  acest  nume.  Când                                minunatelor  cărţi  „Logodnicii“  şi
                                           zâmbet  Ş’apoi  ne  mai  plângem  că
       nu  sunt  gheşeftari  sunt  în  cel  mai                                „Misterul  poetului,  criticul  pătrun­
                                           ne  rămân  cărţile  în  rafturi  şi  în...
       bun caz, nişte oameni onorabili, dar                                    zător  D.  lomescu,  s  mţind  poate  că
                                           vitrine.  Cauza  e  simplă.  Şi  vor  ră­
       lipsiţi  de  sufletul  şi  îrţelegerea  ce­                             numai  aici  îi  este  locul,  îşi  reia  fi­
                                           mânea  atâta  timp  cât  nu  vom  avea
       rută  librarului.  De  aceea  vitrinele                                 rul  întrerupt  vremelnic  de  politică
                                           librari  cari  să-şi  considere  meseria
       librăriilor  atrag  mai  puţin  atenţia                                 al  activităţii  sale  critice  dela  cro­
                                           ca  apostolat,  şi  să  se  apropie  de
       decât  măslinele  şi  cafeaua  din  cele                                nica  „Ramurilor“.  In  concertul  sgo-
                                           carte  ca  de-un  lucru  drag,  măcar
       ale băcăniilor. Deaceea editurile dau                                   motos  de  judecăţi  uneori  pretenţi­
                                           ca de-un căţăluş răsfăţat.
       faliment  şi  de-aceea  librarul  se                                    oase  dar  sterpe,  alteori  cu  dede­
                                                           *
       plânge  de  puţina  rentabilitate  a                                    subturi  comerciale,  scrisul  dlui  To-
       cărţii.  Zilele  acestea  din  monotonie   Teatru  pentru  şcolari.  —  Pri­  mescu  nu  ne  îndoim  că  va  aduce
       tomnatică  şi  din  curiositate  expli­  zărit  între  însemnările  „Ţării  noas­  păreri  sănătoase,  drepte  şi  cu  au-
       cabilă,  am  trecut  prin  faţa  tuturor  tre“,  cineva  a  sămânat  gândul  înţe­  tor.tate.  De-aceea,  vestea  acestei
       librăriilor  din  Cluj,  şi  însemnările  lept  de-a  organiza  săptămânal  la  reîntoarceri  o  primim  cu  bucurie,
       acestea, vitrinele lor mi le*au smuls.  Teatrul  nostru  câte-o  reprezentaţie  iar  pe  dl.  Tomescu  revenit  în  mij­
       Cărţi  didactice  şi  literare, româneşti   pentru  şcolari.  Pe  lângă  faptul  că   locul  nostru,  îl  salutăm  cu  un  căl­
       şi  streine,  călimare  şi  registre,  cre­  s’ar  face  astfel  o  operă  de  pioasă   duros: „Bine-ai venit“.
       ioane  şi  plicuri,  ilustrate  fade  şi  reluare a scriitorilor noştri vech', cari     *
   8   9   10   11   12   13   14   15   16