Page 14 - 1925-20

Rag. 286 ........... ■■■■.!■ — C O S I N 2 E A N A - - - - - - - - - - - - - - - - ------------------------------- 30—X. 12§
Ca la noi... O casă nouă s’a POLITICE greu de ghicit pentru nimeni. Pers­
zidit pe unâ din străzile principale pectiva disolvării actualului parla­
Aşteptări înfigurate. — Cu o
ale Clujului. ment german, care parcă nu se
înfigurare, pe cât de uşor de expli­
Lucrul nu are nici un interes cultu­ prea bucură totuş de pacifismul
cat, tot pe atât de greu de price­
ral, ce caută deci ecoul lui în alu­ put, partidele noastie politice aş­ biruitor delà Locarno, o indică cu
atul acestor notiţe? O casă care destulă precisie. Iată de ce noi so­
nu-i a unei instituţii culturale, care teaptă toate deslegarea... Guvernul cotim că Locarno mai poate însemna
nu-i un teatru sau cel puţin un a ajuns în ochii lor încă în depli­ pe lângă o îndelungată eră de pace
nă putere fiind, un stârv, care tre­
cămin cultural sau studenţesc, fie şi linişte, şi o nu prea îndelungată
buie fără zăbavă aruncat cât colo,
ea oricât de măreaţă nu ne intere­ pentrucă locul Iui să-l iee alte* e- pregătire de războiu.
sează desigur mai mult decât orice
nergi creiatoare, alte minţi, alte suf­
casă. Dar e un alt lucru care me­ DIFERITE
lete. Deşi suntem şi noi de acord
rită atenţiune. In casa aceasta s’a Cât se fumează în Constanti-
asupra necesităţii schimbării unui
mutat redacţia unor cunoscute ga­ nopol? — Tutunul turcesc, mai a-
regim prea uzat, ne întrebăm totuşi
zete „democratice“ din capitală. ales cel de contrabandă e vestit în
dacă această înfrigurată aşteptare,
Lucrul fără îndoială, este şi el întreagă Europa. Tot astfel Turcul e
de care dau dovadă partidele moş­
natural. Ceace izbeşte însă la ochi, cunoscut ca un straşnic fumător,
tenitoare, poate aduce ţării vreun
e procedeul de recomandare a nouei bine şi peste tot, dacă ea este un iar despre omul care fumează mult,
redacţii. se zice că „afumă ca un Turc“.
indiciu, că ceea ce va urma va fi
In mijlocul faţadei dtla un Statistica unui funcţionar din Cons-
mai bun, decât ceea ce avem. Noi
capăt la altul, mai uriaşă decât o ştim, că pe timp noros nu acel că­ tantinopol dă dreptate afirmaţiilor
firmă comercială de magaz’n „en pitan este vrednic cârmuitor de co­ de mai sus. Calculând câte ţigări iau
gros“, se înşiră în slove sclipitoare, rabie care tremură cu înfrigurare în drumul văzduhului transformâdu-se
înalte de un metru: Adevărul şi în fum printr’o lentă oxidare, curiosul
faţa furtunii, ci acela care aşteaptă
Dimineafa, Redacţia pentru Ardeal. cercetător a aflat numai pentru luna
deslănţuirea ei cu calm şi cu seri­
Reclama marfei din Sărindar e destul Iulie un număr de 124 milioane.
ozitate. Viaţa noastră politică ni se
de evidentă. Se spune însă că re­ pare asemenea şi ea. Furtuna ei Ceeace la un oraş cu 600.000 suf­
dacţia ocupă doar o singură came­ lete face la zi cam 4 milioane sau
îşi înpleteşte deja fulgerele în de­
ră. Reclama e ţintuită peste un 2750 la minută. De sine înţeles că
părtare şi-n faţa lor pe căpitanii
etaj întreg, şi bănuim ce adânc a în această socoteală nu întră şi u-
noştri i-a cuprins o înfrigurare, ca­
trebuit să-şi bage mâna în pungă re nu este nici bărbătească, nici a riaşele stocuri de tutun de contra­
„directorul“, pentru această nouă bandă. Se va crede poate, că e ma­
bună.
„lovitură“ de engrosist. Pentru ora­ * re numărul acesta. Ei, bine, nu. Şi nu
şul nosţru, fenomenul dacă nu adu­ Ce mai însemnează Locarno.— pentru că e vorba de Turci, de acei
ce ceva extraordinar, aduce totuşi Presa a scris zile ’ntregi despre oameni la cari tutunul înlocueşte to­
ceva din moravurile ultra europe­ marele sfat delà Locarno, pe care tul. Dacă ai o durere, ţigara ţi-o a-
neşti ale presei zise democratice. l-a salutat toată lumea, ca începutul lină. Dacă ţ -e foame, fumezi o ţi­
Literele frumos colorate în roş, unei ere de neţărmurită linişte şi gară şi te saturi. Dacă-ţi lipseşte pofta
galben şi albastru (o scump sim­ pace. Pe când însă toţi erau de de mâncare, fumezi o ţigară, sau chiar
bol naţional ce-al ajuns!) ţipă cu acord, că în micul orăşel elveţian dacă n’ai bani, aprinzi o ţigară, Şi-apoi
neruşinare de agent electoral sau s’a pus temelia celei mai nefalşificate să nu uităm vechile noastre ciubucu-
de vânzător de bâlciu, scopurile şi democraţii şi celui mai sincer paci­ ri baiereşti şi vechile obiceiuri, când
mijloacele celor ce au plâns la că­ fism, noi am crezut, că privind mai în fruntea oricărui lucru, la orice
pătâiul lui Max Goldstein... Ş’acum adânc în sufletul strecurat printre adunare domniâ ciubucul. Şi-acest
voi cinstite dar sărace gazete ale rândurile celor şapte tratate delà obiceiu cinstit, pe lângă altele mul­
Clujului ale căror firme atârnă cu Locarno, mai putem descoperi în te doar tot Constantinopolul ni l-a
litere firave doar de-asupra unei ele şi altceva, decât un pacifism de dat.
uşi, retrageţi-vă. Voi care nu puteţi, lungă durată. Acest altceva este idea ♦
şi nu vreţi să faceţi concurenţă, cu biruinţii diplomaţiei germane. In ade­ Indexul şi popularitatea. — E
firmele ţipătoare • ale barurilor şi văr la Locarno pentru prima oară lucru ştiut că orice fruct oprit e
cinematografelor, voi cari trăiţi din delà 1914, Germania a câştigat o mai căutat şi mai preţuit ca cel per­
convingeri, voi nu mai aveţi ce biruinţă, care va rămânea şi care-i mis. E ceva drăcesc înnoi ce ne în­
căuta. Retrageţi-vă şi faceţi loc co­ va aduce nemăsurate beneficii pentru deamnă să trecem sau cel puţin să
merţului deghizat în gazetă. Faceţi viitor. Ideea, că Gerania ría fost un vrem să trecem peste marginele orică­
Ioc, şi închinaţi-vă în faţa monstru­ stat biruit, aici îşi iea începutul şi rei porunci şi să facem în ciudă, tot
lui zis democratic, din Sărindar. ce vafide-aici înainte, nu mai este ce e oprit. Acest ceva a îndemnat