Page 8 - 1925-20
P. 8
Pag. 280 C O S I N Z E A N A ------------------------------------------ 30-X. 1925
viţe de păr blond din care ea se el. In clipa asta numai, simţi Dorin urcă pe el, şi desfăcându-şi cureaua
desprindea încet, — o arătare ne încleşterarea dureroasă a părerii o dădu după cârligul lămpii, o în
spus de blândă şi de frumoasă — de rău. făşură strâns la gât şi aruncă cu
care-i însenina gândul. O iubise, iubire adevărată şi pă piciorul scaunul la o parte.
Şi fără să ştie cum, se întâlneau iar. timaşe, care se ridicase până la ură In aceiaşi clipă, ca lumina unui
ta în cea dintâi clipă, simţeâ din şi răutate. fulger înţelese ceiace a făcut şi se
nou cât de mult îl stăpâneşte fata Şi acum vedea, în toată grozăvia îngrozi.
asta naivă, care îl priveâ fricoasă ei, prăpastia adâncă ce singur şi-o ---- De ce să mă spânzur pentru
cu ochii ei mari şi albaştri ca o săpase sub picioare. o femee pe care n’am vrut s’o iubesc!.
rugăciune. De ce-o făcuse asta? De ce şi-a Şi aruncă zăpăcit cu picioarele
Vorbea încet, blând, banalităţi bătut joc de inima sa ? în lături căutând un sprij n. Dar
drăguţe, sub care se ascundeau vi Şi nu găsea nici o explicaţie picioarele loviră în gol...
suri timide de fecioară. purtării sale. Fusese un nebun sau
Şi în amurgurile însângerate, când un dobitoc.
A
A
D
se plimbau pe aleea de meri des Avu o clipă pornirea puternică Z AUREL POP R N I C
frunziţi, în vreme*ce ea îi vorbea să alerge în cea mai mare adunare
aproape pe şoptite, despre poveşti omenească şi să-şi strige acolo Zadarnic spun durerea-mi la flori
de iubire nenorocite, citite în ro ticăloşia... Dar în prag se opri do [şi la iivoare
mane proaspete, el tăceâ — o tă borât de durere. Şfn freamătul de frunze cerc jalea
cere de plumb răutăcioasă — deşi Lacrămile năvăliră în boabe mari [să-mi înec,
înţelegea totul şi îl înfiorau do- şi calde, umplându-i ochii, faţa, gura. Zadarnic sfărâmat-am a genei stă-
rinţi pătimaşe, Plângea înăbuşit ca’n vremea când [vilare
* era copil. Şi târziu, când nici o Şi azi valuri după valuri tăcute se
* *
Şi zilele treceau greoi ca o po lacrimă nu-i ’ mai putea izvorî din [petrec.
vară. Primăvara se arătă caldă, ve ochi, în odăiţa rece şi pustie, pă
selă, plină de viaţă. trunseră cele din urmă raze însânge Şi lunei vecinie triste, puzderiei de
Dorin se plimba singur pe acelaş rate prin geamurile aburite. [stele,
drum pe care, în toamna trecută, Dorin le privi jocul fantastic pe Ce aşternutu-mi seara, cu raze-l po-
puţin a lipsit să nu se arunce în pereţi, cu curiozitatea unui copil, [leiesc
genunchi înaintea ei şi să-i mărtu până ce lumina lor se şterse cu în Zadarnic plec genunchii, iar ochii-mi
risească dragostea. cetul, făcându-se una cu umbra. duşi spre ele
Dar n’o făcuse ... Şi cum stătea aşa nemişcat în O rază de’ndurare zadarnic le cerşesc!
Acum simţea o umbră de părere mijlocul odăii, un gând ciudat se
de rău... Trecuse atât de monoton desprinse într’un colţ al creerului; Zadarnic din trecutul de amintiri te
iarna asta!... Poate,., dacă-i spu mai întâi nelămurit, apoi tot mai [chem,
nea. ar fi fost altfel. .. hotărât. Şi braţul meu în urmă-ţi zadarnic
Demonul încăpăţînat şi mândru, In colţul buzelor i se schiţă un [îl întind;
ce demult îi sălăşluia în adâncul surâs de înţelegere. Pe jruntea-mi îngheţată crestat e un
sufletului, nu i-a dat însă voie. Şi liniştit, ca şi cum ar face cel [blestem:
Ce o fi făcând acum? Nu o vă mai neînsemnat lucru din lume, „Să te doresc, dar nicicând la piept
zuse de câteva săptămâni. duse scaunul în mijlocul odăii, se să te cuprind!“
Când s’au întâlnit la o petrecere,
ea l-a întrebat ceva. El i-a răspuns
înţepat şi olictisit.
Dorin simţi cum îl cuprind pă !/. v V . , i ,
rerile de rău. Şi se gândi că la cea wmm
dintâi ocazie va încerca să îndrepte Natura îşi are şi
greşala. ciudăţeniile ei. Prea
*
* *
sgârcită câte-odată,
Înaintea lui auzi şoapte. Şi îndată
la cotitura aleei se iviră două umbre. alteori e de o^dărni-
Mergeau încet şi atât de aproape cie dăunătoare. Chi
că ai fi zis: numai o singură inimă pul nostru arată pro
bate acolo.
Dorin tresări... Erau numai la doi ba unei astfel de
paşi de el. dărnicii: un pui care
Amândoi şi-au ridicat brusc capul,
smulşi pe neaşieptate din vraja dra în loc de două, are
gostei. patru picioare. între
Era ea, cu un tânăr necunoscut. barea e dacă ie fo
Dar a avut curajul să-i zimbeascâ
nepăsător şi irofaic. loseşte pe toate,"sat
*
* * numai două?
A aflat totul. Se logodise cu un
tânăr bogat, cu o inimă de aur, cum
se vorbea prin partea locului despre
St:. ■