Page 9 - 1925-20

30—X. 1925 C O S I N Z E A N A Pag. 281

pe cât e un pictor genial, tot pe-atât e
şi excroc. Se ’mprumută dela toţi,
1SMm*liAlK>KA j
păstrează tabachera unui doctor, e
SCRIS dovedit că a sedus o fată etc. Doc­
FroS ic A torul Ridgeon îndrăgostit de Gen-
nifer e în dilemă la alegerea unuia
HlRAMATiCA dintre doi bolnavi: pictorul genial
şi excroc dar care creează ceva
pentru omenire şi doctorul Blen-
k'nsop un desăvârşit om cinstit dar
întru nimic folositor societăţii. Ani­
malul trezit însă sub focul dragostei
pentru Gennifer, pe care crede că
DOCTORUL!lN®DILEMĂ, Comedie în 5 actefcte G. BERNARD SHAW
va câştiga-o prin moartea pictorului,
alege şi vindecă pe Blenkinsop.
Pictorul moare dar moartea lui e
F[ETIŢA, Comedie în 4 acte de NERY de CORSE şi P. WEBER
ca un cântec divin, ca o supremă
trad. de 5. Alexandrescu, îndumnezeire a artei. Gennifer aflând
că Ridgeon l-a uciş pe Debedat, îl
ureşte şi-l acopere cu dispreţ. Rid­
Teatrul lui Bernard Schaw a fost greşeşte în sufletul său. In lupta geon, piere din f ţa ei, apăsat de
şi este încă, suciectul unor înver­ acestor două morale a massei şi a greul remuşcării, sdrobit sufleteşte
şunate discuţii critice. Chiar Ia noi, individualităţii, spectatorul atent se şi umilit. Tragedia Iui se continuă
criticii teatrali şi scriitorii sunt îm­ alege cu o îndelungă frământare în dosul acţiunii, şi după ce cade
părţiţi în două tabere distincte, pe sufletească. Teatrul lui B Schaw cade cortina. — Pagini mari s’ar
această temă. Ceace e fapt însă, e deschide numai perspective largi, putea umplea cu comentarii asupra
că Bernard Schaw aduce acel spirit, lăsându-te să scoţi concluzii şi să „Doctorului în dilemă“. O cronică
numit după el schawian, care iz­ vezi însuţi desfăşurarea liberă şi teatrală nu-i chemată să facă acest
bind cu nemiloasă satiră în temelia interioară a conflictelor. Şi poate şi lucru.
organizaţiei sociale şi a moralei aici stă puterea lui. Montarea şi interpretarea piesei
falşe, e în acelaş timp străbătut de In casa doctorului Ridgeon, care la înălţime. Un ansamblu atât de
ascuţişul unei fine ironii şi de-un a fost ridicat la grad de cavaler reuşit de mult nu ne-a fost dat sâ
sarcasm diabolic, de sub zimbetul pentru o importantă descoperire me­ vedem, precum nici o montare plină
căruia apare tragicul omenesc în dicală, se încinge o ridicolă discu­ de romantică poezie, mai ales în
toată goliciunea Iul. Intr’adevăr, deşi ţie asupra medicinii între cei mai buni terasa albastră a actului II. Plin de
etichetate comedii, piesele Iui B. doctori ai Londrei. Fiecare, având altă o naturală bonomie d. N. Voicu a
Schaw sunt brodate pe un fond doctrină şi lucrând după alt sistem, îşi dat în Sire Patrie una dintre cele
profund tragic. Florile de ironie şi ucide cu o vinovată uşurinţă bol­ mai frumoase realizări ale talentului
umor, cari scapără sub focul rampei, navii. Dispreţuindu-se reciproc, unul D-sale. Cuvinte bune pentru jocul
au par’că ceva din aspectul unor pentră doctorii, altul contra, lucrând interiorizat al d-lui Dimitriu, în Sir
flori crescut* pe morminte. In dosul după hazard, vindecând din greşală Ridgeon. D. Şt. Braborescu, turnând
1
perdelei cuvintelor glumeţe, apare tifosul cu ser antitetanic iar teta- suflet în fiecare vorbă şi în fiecare
spectrul omului şarlatan, al omului nosul cu ser antitific şi culminând gest a izbutit să contureze viaţa
falş şi îndobitocit. Bernard Schaw în tratarea scarlatinei cu un ser... sbuciumată a unui artist de geniu
nu-şi aduce numai doctorol în di­ antirabic, dau o icoană de plâns în luptă cu toată lumea, dar cre­
lemă ci şi publicul. Pune faţă în nobilei ştiinţi doctoriceşti. Spiritul zând în dumnezeirea curată şi se­
faţă două morale, al căror fir roşu schawian sdrob tor de idoli, se afirmă nină a frumosului. Crezului artistic,
merge paralelei: morala conven­ şi aici puternic şi batjocoritor. In din scena când moare, i-a împru­
ţională burghezească în dosul căreia toiul discuţiei asupra medicinei în mutat fior de rugăciune şi de supe­
de multe ori se ascund fapte săl­ care ei înşişi nu cred în clipe de rioară poezie. D-na Stanca Alexan­
batice şi care e gata să stigmatizeze sinceritate, apare Gennifèr, soţia pic­ drescu ne-a dat în linii simple, un
cu fierul ei şi să sdrobească pe torului Louis Debedct. Prin rugă- joc plin de putere şi de sentiment.
oricine, care nu-i rabdă jugul, şi mintele ei şi prin nişte tablouri de Dl Psatta şi Ar. Popovici ne-au dat
morala sincerităţii către tine în­ ale bolnavului, îl convinge pe Rid­ 2 doctori reuşit integraţi în ritmul
suţi, morala independentă de împre­ geon care stătea la îndoială, să-i ansamblului, asemeni şi d. V. Vasi-
jurări a geniului care nici odată^nu vindece bărbatul. Dar L. Debedat lescu în ridicolul specialist al apen-