Page 10 - 1925-21

Pag. 298 C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 15—XI. 1925

tate, — radioactivitate ce cu tim­
fţMt'tiJHftHfwHiHmwwHnwtt
iJ/nnHtiiţtunbwftiiH. mwwuiamHu/ifWff •:fwrrwirnwiHUtutffJntitn rrwir>rnittttnn>hu»*Ht<iiutn «■ >« t* »un'iMwţmtmjnwmBtnmtfM/mmmaaii/toiHtm
>r •!*!(/, t/pHfntVUftn.//WWMi/JtUtitllMWuiMtMHWiUpjhutifjifîfi/fiatin’tJMlL (j
pul dispare.
Iată dară miraculoasa zână a is-
voarelor, de care vorbea însuşi Lie-
b'g, cu atâta emfază.
Şi acum lumea umblă şi cearcă
să afle încontinuu surse,conţinând
radiu sau radioactivitate, iară noi
ceilalţi ştim n cu toţii ce reclamă se
face. apelor minerale cu radioacti­
vitatea.
Ideea, că radioactivitatea este
cauza directă a efectului miraculos,
a isvoarelor vindecătoare, a durat
până în anii din urmă.
Dar în timpul din urmă doi sa­ ||| .*irt5> st.* v
' ’ -~^ - . -
vanţi americani: Baudisch şi Welo 'tPHijMtottttitA/ti/uîoHMitHnMMMtiitmttuirifittMWWWfMnrtirHitHni/Nrtj > • unoPHUtit y. 1
au început a se ocupa mai în de­
Un aparat electric pentru muls: Maşinile se introduc tot mai mult in toate
taliu cu efectul apelor vindecătoare.
domeniile. Cu fiecare zi omul se simte tot mai mult ? numai supraveghetor al
O observare, nu prea băgată în maşinii. Iată o maşină electrică pentru muls, care în vreme mai scurtă, cu sfor­
seamă până acuma, le-a îndreptat ţare mai mică şi cu rezultat mai bun, adună în vase încăpătoare laptele din
cercetările. Şi fenomenul observat ugerele vacilor.
în timpurile din urmă este urmă­
torul: Sunt o mulţime de ape mi­
nerale, ce au o puternică influenţă
vindecătoare, multe din aceste ape de un efect tămăduitor aşa de pu­ FLORI DRAGI. . .
minerale însă — spre cea mai mare ternic, şi de o instabilitate aşa de G. VLĂDESCV ALBEŞTI
mirare a fisicienilor şi medicilor — mare. Răspunsul l-au dat tot aceşti
nu au acel grad de radioactivitate doi americani. Cauza este radioac­ Flori dragii...
la care se aşteaptă lumea ştiinţifică, tivitatea. La început a acţionat in­
ci cu mult mai redus. Acest feno­ fluenţa radioactivă. Aceasta durează Vă frânge vântul rece
men a pus pe gânduri pe ameri­ mai rtiult sau mai puţin. Sub a- Şi ăcele de ghiaţă, vă străpung.
canii noştri şi au şi întreprins cer­ ceastă influenţă se produc acele
cetări în acest sens. Iată acuma re­ materii, de cari vorbisem, materii In haină neagră, moartea trece
zultatul foarte interesant, al cerce- instabile şi în cantitate foarte re­ Şi iarăşi gânduri negre, ne ajung!..
tăriloi lor. dusă. Sub influenţa luminei şi a
Isvoarele minerale cari au aşa aerului, apoi şi acestea dispar. Şi iarăşi gândul mortei vine,
un efect vindecător, conţin nişte Dar rezultatele acestea ştiinţifice,
Adăpostit sub haină de omăt...
combinaţiuni chimice, foarte in­ vor avea şi un efect practic. In A-
Flori dragi, pe voi vă 'ngroapă mâine!
stabile, dar în cantităţi foarte mici. merica deja mai mulţi savanţi, în­
Aceste combinaţiuni chimice se des­ cearcă să producă aceste materii Pe mine când?
compun la influenţa aerului şi a Iu- fără concursul radioactivităţii, şi să — Vreau groapa să le-ar ăt...
minei. Până atunci însă, până când le producă direct în apele minerale.
aceste ingredienţe ale apelor mine­ Şi atunci vom avea ape minerale Să jie lângă voi, aproape,
rale nu s’au descompus, până atunci proaspete şi totdeauna cu efect vin­
apele minerale au puternica influ­ decător. La o răspânte ’n margine de drum...
enţă tămăduitoare. La influenţa lu- Zâna băilor şi mai departe va Flori dragi, vreau groapa să mi-o sape
minei şi aerelui, aceste combinaţiuni lucra în interiorul pământului, să
Şivoi de ape, vântul cel nebun...
chimice, ce se află în ape numai în dea apei efectele vindecătoare, dar
măsură foarte mică, se descompun cum am văzut mai sus, ştiinţa a
şi atunci apa minerală rămâne o surprins zâna tocmai când lucra Iubire, cântec, lacrimă şi dor
simplă soluţie a diferitelor materii, mai misterios şi i-a învăţat secre­ Nimic, nu ne mai leasă de pământ...
cu un efect mai mic tămăduitor, sau tul, dorind să producă în mare şi
Deşertăciuni au fost, deşertăciuni,
devine apă minerală învechită. spre binele omenirei, aceea ce zâna
Flori dragi.
Ei dar să ne întrebăm mai de­ produce în liniştea şi singurătatea
parte, ce este cauza acestor materii, naturei, Pe toţi ne-aşteaptă un mormânt