Page 12 - 1925-21
P. 12

Pag. 300                                  C  O  S  I N  Z  E  A  N  A  ------------------------------------------ 15-Xi. 1925

             furtunatică  a  lui  Dimitrie  a  înche­
             gat  un  rol  de  rară  frumuseţă  într’un
             joc  aproape  expresionist,  ne-a  pro­
             dus puternice sensaţii estelice.
                In  lupta  cruntă  dintre  carne  şi
             Fpirit  şi  în  revărsarea  frenetică  de
             sensualism  şi  de  viaţă,  are  jocul  cel
              mai  viguros  dintre  elementele  noa­
             stre  tinere.  De  asemeni  jocul  dlui
              Dimitriu,  în  deosebi  în  actul  al
             5-lea,  de-o  factură  ireproşabilă  şi   Domnii  editori  şi  autori  cari  doresc  să   sau
              de-o  înţelegere  perfectă.  In  scena   li-se recenzeze volumele în revista noas­
                                                 tră,  sunt  rugaţi  a  trimite  redacţiei  câte
              nebuniei  a  reuşit  să  desprindă  parcă                               Gonit de puteri nevăzute
                                                 două exemplare.
              din roman, întreg aspectul rolului său                                  Trec strade şi ape şi poduri
              de  întunecat  erou  destoiewskian.   CĂRŢI                             Şi fuga răsună ’n ecouri
              Nu putem spune însă aceleaşi vorbe                                      Stridente, prelungi, de aramă —
              bune  despre  palidul  Alioşa  al  Dlui         POEZII                  Şi goana se face mai mare
              Al.  Rădulescu-Râmnic.  Jocul  Dsale         de AL. T. STAMATIAD        Şi goana se face nebună,
              a  fost  în  complect  desacord  cu  ro­                                Şin urmă aleargă fantastic
                                                    In  literatura  română  modernă,
              lul  sublim,  delicat,  aproape  vaporos                                Castele şi temple şi arbori,
                                                  numele  dlui  Stamatiad  e  unul  dintre
              al  teologului  cu  chip  şi  suflet  de
                                                  cele  mai  respectate  şi  mai  cunos­
              fată.  Stângăciile  prea  l-au  întunecat.                                 se .subţiază în Mărgăritare negre:
                                                  cute.  Volumul  proaspăt  de  „Poezii“
              Restul  interpreţilor,  reuşit  integraţi
              în  ritmul  general.  In  deosebi  Smer-   e  o  culegere  de  pagini  alese  din  Nu te am uitat şi veşnic
              dickowuld-lui  Voicu.  Montarea  de-o   toate  poeziile  sale  de  până  acum.  La masa mea de lucru,
              atmosferă  grea  şi  masivă,  cum  o   De-aceea  dacă  nu  aduce  ceva  nou   Citeşti aceleaşi pagini
                                                  în  privinţa  conţinutului,  aduce  totuş  Sorbind aceleaşi rânduri
              cere  acţiunea.  De-o  deosebită  fru­
              museţă sălbatica şi aspra căzăcească   firul  de  desroltare  al  poeziei  sale,   Şi suferi ca şi mine câzând ades pe
                                                  dela  tulburătoarele  versuri  din  vo­                      [gânduri.
              de stepă, din actul al 4 lea.
                                                  lumul  Din  trâmbiţe  de  cur  şi  până
              X               *
                             * *
                                                  ia  psalmii  religioşi  din  Pe  drumul   pentru  ca  să  ajungă  în  Pe  dru­
                Teatrul  Iui  Bisson  a  mai  stors   Damascului.  Ceace  se  observă  din  mul Damascului la o simplitate dăl­
              publicului  clujan  valuri  de  voie   compararea  diferitelor  cicluri,  este  tuită par’că:
              bună  şl  de  râs  plin.  Năzdrăvăniile   tendinţa  poetului  spre  închegarea
              divorţului  comedia  cu  situaţii  de   unei  forme  de-o  simplitate  clasică.   Mărire, Preacurato,
              multe  ori  prea  căutate  şi  falşe,  dar   Eliminând  în  bună  parte  podoaba   De apururea mărire,
              îndestul  de  ridicole  ca  să-ţi  smulgă   de  adjective  din  volumul  „Din   Păşune ’nbelşugată
              râsul, e tot a lui Bisson.          trâmbiţe  de  aur*\  prin  forma  inter­  Şi veşnică 'nflorirel
                Comedia  de-acuma,  Dispărut  e   mediară  a  „Mărgăritarelor  negre“,
              împletite  din  acelaş    material  de   în  psalmurile  din  „Pe  drumul  Da­  Mărire, Preacurato,
                                  x
              farsă,  cu  aceleaşi  m  jloace  de  si­  mascului“,  poezia  dlui  Stamatiad   De-apururea mărire,
              tuaţie  şi  tot  cam  cu  acelaşi  succes.   ajunge  la  o  formă  de  esenţială   Mireasmă pururi vie
              Aventuri  de  dragoste,  încurcături   simplitate.  In  volumul  de  „pagini   Şi albă strălucire!
              de  situaţii,  păcăleli  reciproce,  bă­  alese“,  accest  proces  de  simplificare
              tăi  cu  perne,  apariţii  de  strigoi  în   artistică, se poate urmări pas cu pas.  Lăsând la o parte puţinele cuvinte
              miez  de  noapte,  iată  elementele   Versurile  pline  şi  furtunatice  în   exotice din vocabularul minulescian,
              cari  permutate  şi  aranjate  după   noutatea  lor,  cari  se  revarsă  în  ritm   uneori  de  poză  romantică,  din  poe­
              anumite  reţete,  dau  o  farsă  uşoară   bogat de cascadă:             zia  dlui  Stamatiad  te  izbeşte  un  val
              reuşită  mai  ales  în  actele  II.  şi  III.                           plăcut  de  sinceritate.  E  nota  care
              unde  spiritul  de  bufonărie  stoarce  Feciorele nebune                respiră  din  tpate  versurile  sale.  In
              râs  nesilit  din  privitori.  Dacă  te-ar   Cu-obrajii ca de flăcări   dosul  cuvintelor  simţi  vibrările  unui
              întreba  cineva  cu  ce  te-ai  alesdela  Cu buze sângerate de chinul aşteptării  suflet  care  vorbeşte  neprefăcut  şi
              reprezentarea Dispărut-ului, n’ai pu­  de dorul sărutării,              deschis  spunând  totdeauna  numai
              tea  să  răspunză  decât:  am  râs  bine.   Cu sânii ca de piatră,      ceeace  are  de  spus,  necăzând  nici
              Şi  acest  răspuns  ar  închide  totul  în   Purtate de furtună, gonite de blesteme  odată  în  manierism  sau  în  poză.
              el şi piesa şi jocul artiştilor.    Feciorele nebune, cu plete risipite   Sufletul  acesta  se  revarsă  în  versuri
                             TEOFIL BUGNARIU       Vor colinda pământul;              de-un lirism bogat, când furtunatic
   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16