Page 13 - 1925-21
P. 13
15-XI. 1925 C O S I N Z E A N A Pag. 301
şi fulgerător, câod melancolic şi aduce bucăţile caracteristice dintr’o încă jertfe de făcut. Nu ne putem
înlăcrimat Forma adecvată senti lungă activitate poetică a dlui Sta odihni înainte de-a fi dat tot In
mentului pe care-1 închide în ea, e matiad e o carte folositoare, fru lumina toamnei darnice pu putem
totdeauna organică, orică e plină, moasă şi binevenită. veni cu mâinile goale...“ se des
curgând spumoasă şi revărsată bogat prinde o înaltă semnificaţie a cre
ca o apă furtunatică de munte orică REVISTE zului celor ce conduc Ritmul Vremii,
e melancolică şi liniştită, curgând RITMUL VREMII (7-8) Născută semnificaţie care le fac cinste.
potolit, veşnic însă de-o muzicalitate dintr'un elan t neresc revista dluiG. RAMURI — DRUM DREPT
:
pronunţată. Imagini noui şi puter Dumitrescu îşi croieşte un drum an XIX, No. 9.
nice, viziuni de-o superioară fac s gur între publicaţiile noastre lite Spre sfârşitul celui de-alX'X-lea
;
tură artistică şerpuiesc pretutindeni rare, aducând în paginile ei litera an, revista craioveană de sub con
ca nişte iimbi de flacără printre tura unor talente noui dar viguroase.
ducerea dlui Iorga se arată încă tot
versurile dlui Stamatiad. Altă notă Din cele 8 numere de până acum viguroase în suflet deşi împrejurări
caracteristică mai puţin aparent?, s’a reliefat cu deosebire serioasa
neprielnice au silit-o laapariţie lunară.
dar îndestul de vizibilă e o notă de îngrijire a părţii critice prin contri Apărând cu o tehnică frumoasă şi cu
gravitate aşazicând artistică, notă buţia dlor Pompiliu Constantinescu, material bogat, Ramuri din Craiova
care străbate în deosebi Simfonia G. Dumitrescu şi C. Georgiade. e dintre cele dintâiu reviste de pro
Toamnei. Poema a IV, a ciclului Numărul din urmă, aduce un frag
1 aduce ceva metalic, ceva gr u. ment din „Ştiinţa literaturii“ dom vincie, superioară multor reviste bu-
Strofele: nului Mihail Dragomirescu, despre cureştene. In N-rui 9, sub titlul Un
succes cultural românesc d-1 Iorga
„Frumosul în natură şi frumosul în ar după ce arată cum expoziţiile noas
Iubito, e toamnă târzie tă." O problemă mult discutată în es
Şi viaţa-mi apare un spital, tre de artă modernă în streinătale
tetică. Asupra acestui frumos dl Dra
Iar lumea o veche flaşnetă gomirescu dă aici teoria dsale care nu ne-au adus altceva, decât o „je
Ce cântă banal... pe lângă duşmani, a găsit şi o nată strângere de rnână şi-o rezervă
în apreciere“, bazat pe succesul în
mulţime de prieteni, cu deosebire în
Iubito, e toamnă târzie generaţia tânără, in recenzia roma streinătate al artei noastre vechi şi
Şi ochiul plueşte obosit poporale spune: „Nu ne cere ni
nelor Venea o moară pe Şiret şi
Departe tot sună un clopot meni ce are şi el mai bine, ce am
Adam şi Eva, dl Pompiliu Cons
Şi sună dogit... învăţat delà dânsul. Iar dacă o fa
tantinescu aduce observaţii juste.
cem, să nu aşteptăm a primi decât
Bazat pe analiză şi pe o temeinică
aduce atmosfera gravă şi ’ntunecată nota elevului silitor, să înţelegem
a poeziei lui Bacovia. pregătire crit că, ajunge la concluzia deci, că aceia ce ni se cere de prietenii
Pentru frumuseţa, simplitatea şi că romanul dlui Rebreanu „Adam şi din Apus nu e să fim ei, ci să fim
simbolul lor, cu greu ne putem Eva“ nu e un roman propriu zis, ci noi". Dintre versurile numărului, re
„o serie de nuvele tip, cu acelaş
opii să nu cităm in întregime mi marcăm în deosebi frumosul Cântec
leit motiv ideologic. Subiectul fie
nunatele strofe din „Lăutarul" şi de amurg p\in de muzicalitate şi fru
căreia, identic în concepţie, e tratat
„Călătorul" care: museţe al dlui Ştefan Bălceşti.
însă prin o varietate de situaţii,
Proză de-un pronunţat caracter
De urât a prins să cânte transpuse în cadrul atmbsferei is romantic, semnează d-nii N. N. Len-
Pe întristatul drum: torice a epocelor în care succesiv guceanu şi Al. Al. Leontescu. „O po
„Omul e umbră, viaţa tema e adoptată.. Nevalorificându-se veste cu draci“ semnează părintele
Pulbere şi fum !“ prin concepţia întregului, romanul P. Partenie. D. D. Tomescu reîntors
dlui Rebreanu se valorifică parţial.“
la cronica Ramurilor, în articolul
Dar ne oprim de teama să nu ni Clară recenzia Elfionei dlui Eftimiu, Răsboiul şi literatura ajunge la con -
se spună că reproducem prea mult iscălită G. Dumitrescu. In partea li cluzia că „de-abia acum spiritul
pentru o scurtă recenzie. terară poezia e susţinută de G. Du
mişcării delà Sămânătorul a pus
in rezumat, noul volum al dlui mitrescu, Zaharia Stancu, Radu
deplină stăpânire pe cultura şi lite
Stamatiad aduce o culegere de poezii Boureanu, Cornelia Buzdugan şi de ratura românească“. La cronica re
din toate volumele anterioare, cu Gr. Sălcianu care tot mai sigur pe
vistelor, vorbeşte cald şi înţelegător
legere din care respiră notele dsale tehnică, dă într’o frumoasă tradu
despre câteva tinere reviste din falan
caracteristice şi care-i dă în între cere, păstrând atmosfera de furtu
ga tradiţionalistă. in sumar e şi cur
gime măsura talentului, arătându-i natică mişcare, Ispăşirea Iui V. Hugo. sul de literatură cehoslovacă delà
totodată şi tendinţeie de desvoltare Proza numărului o semnează Adrian Vălenii de Munte al d-lui Otokar
atât în privinţa formei cât şi a fon- Hurmuz. La cronică se vorbeşte Hink, precum şi câteva traduceri din
Î dului. Pentru aceasta, cartea de pa frumos despre jertfele redactării re literatura franceză.
gini alese a Casei Şcoalelor care vistei. Din rândurile: „Mai sunt Teofil Bugnariu
