Page 14 - 1925-21

Pag. 3Ö2 C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1 5 — XI. 1925

nesc mult mai sigur şi mai puter­
nic decât batalioanele înarmate ale
grănicerilor.
Programul şezătorilor culturale
pentru iarna aceasta, cari se vor
ţinea în Oradea Mare şi Bucureşti,
precum şi ale turneelor în ţară,
aduce printre numeroşi conferenţiari
numele dlor Bogdan-Duică, Jean
C U L T U R A L E Note pe mărginea unei acti­ Bart, V. Al Valjan, Istrate Micescu,
O expoziţie de pictură.—Du­ vităţi rodnice. Acum 6 ani a luat Stelian Popescu, etc. Dl Goga va
minecă în 8 Noemvrie, s’a desch s fiinţă la graniţa vestică a ţării, în vorbi despre uitata figură a lui
în oraşul nostru, expoziţia de tablouri luxosul oraş Oradea-Mare, reuniu­ Iosif Vulcan, căruia reuniunea voie­
a tânărului pictor bănăţean, dl Ion nea culturală „Cele trei Crişuri“. De şte să-i ridice un bust în Oradea
Isac. Pânzele artistului timişorean, atunci într’o muncă continuă, mereu Mare, în care a condus peste 40 de
aduc o undă proaspătă de artă să­ lărgindu-şi cadrele activităţii şi me­ ani „Familia*. . ,
nătoasă şi frumoasă. Deşi numele dsale reu înprospătându şi forţele, harnica Pentru aceste lucruri şi pentru
nu prea are o mare circulaţie artistică, societate depe meleagurile Crişuri- altele pe cari nu le mai amintim,
totuşi între cunoscători e destul de a- lor a desvoltat o rodnică activitate reuniunea culturală Cele trei Cri­
preciat. Expoziţiile anterioare dela Ti­ culturală. împărţită în 3 secţiuni: şuri merită mnlţumirile tuturora.
mişoara, Oradea-Mare şi Salonul ofi­ a Crişului alb, a Crişului negru şi Tot pentru aceste lucruri am numit-
cial din Bucureşti, au atras atenţia a Crişului repede, lucrând după o străjerul culturii noastre spre
celor in ţ aţi asupra pânzelor sale. programe bine stabilite, în lunga vest. Şi acestui străjer neobosit,
: :
Ceice cunosc tablourile lui Ion Isac, trecere alor 6 ani a realizat multe acum când păşeşte cu încredere
le iubesc nnmai pentru frumseţea lucruri bune, vrednice de laudă. pe pragul celui de-al 7-lea an de
lor, nu pentru popularitatea numelui Concerte şi şedinţe muzicale, ser­ muncă, noi îi dorim izbândă pe
iscălit într’un colţ. Cele 69 de tab­ bări artistice, turnee culturale, ex­ toată linia, şi neistovite puteri de
louri expuse în sala cea mică a pre- poziţii de artă, serbări câmpeneşti muncă. * ïff < '
fecturei noastre, aduc oglindirile pentru „Monumentul lui Eminescu
sufleteşti ale unui suflet de artist. la Cluj“, revista literară Cele trei O despărţire. — »Mişcarea Li­
Pe pânzele grele de culoare, în Crişuri, broşuri de propagandă, bi- terară“ şi în urmă „Ţara Noastră*
jocul de lumină, natura zugrăvită bliotecei săteşti şi orăşeneşti, pre­ au adus o scrisoare a dlui Pro­
pare că a prins suflet viu. îndeo­ mii culturale şi literare, conferinţe fesor G. Bogdan-Duică prin care Dsa
sebi de-o tinerească frăgezime şi şi şezători la Bucureşti, Cluj, Bra­ îşi anunţa retragerea din comitetul
avânt sunt vederile bănăţene. Pei- şov etc., conferinţe populare în sa­ de direcţie şi dintre colaboratorii
sagist în puterea cuvântuli, a prins tele bihorene, şcoli de adulţi etc., revistei sociale Societatea de Mâine.
sub trăsăturile paletei sale mi­ etc., sunt tot atâtea laturi preţioase Motivele cari l-au îndemnat pe dl
nunate colţuri de natură. Vedere din activitatea acestei reuniuni cul­ Dogdan-Duică la părăsirea Societăţii
din Banat (11), Vedere din Ada-Kaleh turale care şi-a Înţeles rostul. Cu de Mâ ne, la care a fost unul din­
(26), Fânaţe (30), Sălciile iarna (44), prilejul împlinirii a lor 6 ani de tre cei mai activi colaboratori chiar
Vedere din Vadul Crişului (57), etc., muncă, în numărul festiv al revi­ delà început, nu le ştim. Ştim însă
sunt numai câteva d'n lucrările sale stei, închinat întru reînvierea amin­ atât, că prin această despărţire, re­
bine conturate. După cât se observă tirii neobositului director al „Fa­ vista dlui I. Clopoţel sufere o pier­
de altfel, publicul clujan a ştiut să miliei“, Iosif Vulcan, în suplimen­ dere simţită. La fel şi cetitorii
aprecieze talentul harnicului profe­ tul artistic se dă şi un raport des­ ei. In lumea noastră literară, nume
sor timişorean. pre activitatea reuniunei din aceşti atât de respectat pe drept, şi o per­
Fiind expoziţiile noastre de acest 6 ani. Informaţiile scurte, închid în sonalitate critică atât de recunos­
fel atât de rare, am dori o cât ele o muncă harnică de albină ne­ cută ca cea a D'.ui Bogdan-Duică,
mai largă cercetare a tablourilor ostenită şi din ecourile acestei munci nu prea găseşti. De-aceea pagina
dlui Ion Isac. Publicul culegând modeste, simţi parcă înviorarea unei Dsale de Discuţii literare, era cea
în suflet un strop de rară emoţie unde de idealism. Acolo la graniţa mai cetită şi una dintre, cele mai
artistică, va pleca fără îndoială ţării val de muncă sănătoasă a preţioase pagini ale Societăţii de
mulţumit de lângă pânzele fra­ pornit să curgă. Acolo la graniţa Mâine. Şi deaceea pentru moment
gede şi frumos încadrate ale dlui ţării, în Reuniunea culturală Cele nu vedem pe nimeni, care conti­
1. Isac. trei Crişurii avem un străjer româ­ nuând munca dlui G. B.-D. să poată