Page 11 - 1925-22

30—XI. 1925 ----------------------------- ----------- C O S Î N 2 E A N A - - - - - - - . . . . . . . . . . . . . . . ' ■ " 1 Pag. 315

nelor Stanca Alexandrescuş\ Silvia petrecută alături de studenţi, alături darul (Azucena) şi în Aida (Amneris).
Jipescu-Hodoş. De prisos şi Ioan de Kăthi. Prins de nostalgie, pleacă In Azucena cântă româneşte — o
Florea Simigiul, din care d-1 Al. să mai revadă acele locuri, să mai românească destul de sigură —
Şerban a făcut un rol absolut tri- respire viaţa care a trăit-o acolo ca dovedind un timbru dramatic, o
rializat şi forţat în atmosfera de student. voce caldă şi un joc de scenă ne­
bufonerie pe care i a împrumutat-o. Dar Heidelbergul nu mai e cel dramatic. Este agreabil altul dsale,
Restul interpreţilor corecţi, şi prin de altădată. Toate s’au schimbat, deşi tremurător. In Amneris a lăsat
aceasta prea protocolari. chiar şi foştii săi colegi şl tovarăşi să constatăm că avem şi noi valori
de petreceri îl primesc ceremonios. artistice la Cluj, cari, fără exagerare
Teofll Bugnarlu
N’a mai rămas în Heidelberg să-i pot echivala multe star-uri între­
mai reamitească viaţa de altădată ţesute în mrejea laudelor, încât nu
*
* *
decât Kăthi. Numai ea îl îmbrăţi­ le mai poţi vedea limpede.
. Veşnic tânăra piesă a lui Förster, şează înainte de a părăsi şi ea Altcum ne-a impresionat dna Levay
cu cât trece vremea par’că prinde oraşul în care a avut cele mai fru­ în 7osca. La fizicul dsale capabil
tot mai mult suflet. Echourile vesele moase amintiri de viaţă. să creeze o ambianţă potrivită în
din „Gaudeamus“ sau melancolia lui Aceasta e viaţa universitară des­ cele trei acte unitare ca tonalitate
„Jerum. jerum...“ pătrund în sufletul crisă de Förster şi din care artiştii muzicală, deci şi psihologică, se
celor tineri cât şi în a celor bătrâni, teatrului nostru au făcut un spectacol adaugă vocea cu resurse mari: dela
cu aceeaş putere. demn de cea mai pretenţioasă scenă duioşia atractivă la puternicele note
Heidelbergul de altădată nu e Dna Jeana Popovici- Voi na, cu de desnădejde. Eleganţa apariţiei,
o piesă asupra căreia să putem în­ darul său de a se identifica cu subliniază subtilitatea vocii, fixâcd
tinde prea mult discuţia. E destul totul rolului, a pus în Kăthi atâta na­ astfel o impresie închegată şi du­
să spunem că şi-a creat o mare tural şi atăta gingăşie, încât se poate rabilă.
popularitate atât aiurea cât şi la noi. spune fără teamă de contrazicere Notăm printre cei noui veniţi pe
Pentru a ne arăta mai bine con­ că e cea mai bună Kăthi din câte dl Dipon. !n Pagliacci (Canio) cre­
trastul între viaţa petrecută sub am văzut. dem că nu ne-a dat misura putinţe­
supravegherea părinţilor şi cea stu­ In prinţul a jucat cu mult tempe­ lor dsale.
denţească, Förster ne aduce în scenă rament şi cu vioiciunea caracteristică Nestăpânirea considerabilului vo­
lum de tenor, neînţelegerea tragicului
un prinţ, prinţul moştenitor de Saxa dsale, d. Mihailescu Brăila, fiind
din opera lui Leoncavallo, frazarea
Coburgh, care după tradiţia curţilor viu aplaudat.
germane, trebue să audieze un an Simpaticul bătrân, profesorul aş zice ardelenească (.f: veniţi,
la Universitatea din Heidelberg* onoraţa-ne..; că nu cedez io), sunt
Juttner a fost susţinut de dl Stă-
Crescut în atmosfera fără suflet a nescu-Papa care are în acet rol o fapte cari nu se scuză prin „nesi­
palatului, sosit în Heidelberg însoţit guranţa începutului". Deaceea îl
creaţie stabilită de mult timp. Jocul
de profesorul său, prinţul începe să mai aşteptăm în alte roluri, în cari
dsale cald şi natural, stârneşte tot­
simtă că trăieşte. Fără griji, fără punem mai multă nădejde.
deauna admiraţia publicului.
program stabilit de mareşalul curţii, Rece şi corect, aşa cum se cere De după culisele (cam uzate ale)
se lasă dus de vântul vieţii, în­ unui valet de cameră dela o curte Operii, răzbat svonuri ca : aducerea
conjurat da studenţii cari văd în el domnitoare, d. Neamtzu-Ottonel în în scenă a lui Massenet: Le jon-
un prieten. Tot aici simte primii Lutz. gleur de Notre-Dame pentru luna
fiori ai dragostei, iubind pe cea mai Decemvrie, şi altele. Achisiţia, pentru
Ansamblul n’a fost mai prtjos
frumoasă fată din Heidelberg, pe o serie de reprezentaţii, a Lydiei
de interpreţii principali.
Kăthi. Lipkowska, celebră soprană de colo­
C. Economu.
Viaţa aceasta nu poate însă să ratură, efâră îndoială un gând fericit.
DELA OPERĂ Privitori obiectivi, aşteptăm îmbu­
dureze mult. E adus la realitate
lucrurilor de ministrul curţii, care La Opera Română, faţă de anii nătăţirile promise.
a. d.
vine să-i comunice că regentul fiind trecuţi, putem însăila un progres;
bolnav e dator să ia frânele domniei un progres care afirmă viabilitatea
după o petrecere de abia 4 luni acestei înalte instituţii. Variata fră­
la Universitate. mântare a oaspeţilor, trezeşte publi­
Reintrat în atmosfera apăsătoare cul clujan din letargia-i amuzicală,
a curţii şi fiind pe punctul de-a se scăpărându-i nest mate în faţa ochilor
căsători, îşi uitase aproape de Hei­ sufleteşti şi inteligenţi, ţbine înţeles
delberg, când bătânul Kellerman unde sunt).
venit să-şi primească un post pro­ In vremea din urmă am ascultat
mis de prinţ, îi reaminteşte viaţa la operă pe dna 7uray în 7raha^