Page 12 - 1925-22
P. 12
Pag. 316 C O S I N Z E A N A 30—XI. 1925
tâlneşte, bineînţeles, cu Aurel. In
sch'ţa dlui Ciura nu ni-se spune
dacă ea a câştigat titlul de doctor.
L-a câştigat însă pe... Aurel.
Amăgescu e un tip, simpatic, pe
care în viaţa de toate zilele îl în- -
tâlnim mereu. E un flăcău tomnatec
care ştie multe şi vorbeşte multe,
şi bune şi rele. El „exagerează“ cu
bună credinţă şi cu convingere, luând
de pe picioare pe cei cari îl ascultă.
Schiţa aceasta are patru capitole.
Domnii editori şi autori cari doresc să spre El. In noaptea învierii a avut In cel dintâi, din furtul tabloului
li-se recenzeze volumele în revista noas
vedenie. In haină luminoasă ca soa „Monei Lisa“ Amăgescu deduce că
tră, sunt rugaţi a trimite redacţiei câte
două exemplare. rele, cel înviat îl binecuvântă şop- se va porni un răsboiu între Italia
tindu-i: Vino după mine! şi Franţa. In cel de-al doilea el e
C Ă R Ţ I In cadrele unei conferinţe citite „pentru contra“ păcii româno-ma
la serata unei societăţi de femei, ghiare. Urmează un capitol despre
ISCARIOT dl Ciura ne dă a treia schiţă cu „învierea lui Napoleon“ şi în urmă
de: AL. CIURA subiect biblic: Claudia Procula. ... amorul. O princesă rusă îl „a-
Aceasta a fost femeea Jui Pilat, care
n biblioteca „Semănătorul“ sediază,* el rezistă, în convingerea
auzind de vestea lui Isus delà ser- că prin această rezistenţă va ajunge
Schiţe şi povestiri cu subiect luat vitoaree ei, îl admira, fără să-l la triumf desăvârşit. R^z’stenţa însă
din Sf. Scriptură avem puţine în cunoască. Dacă i-ar fi stat în pu prea e dusă la extrem, şi atunci,
literatura românească. Dl Alexandru tere l-ar fi achitat. Noaptea, a pă princesă pleacă, pe neaşteptate. Plea
Ciura în volumul cu titlul de mai timit multe în vis pentru dânsul. că şi el în lumea lungă, o caută
sus, ne dă trei, toate în legătură cu In ziua următoare a trimis bărba în toate părţile, dar, n’o mai găseşte.
patimile şi moartea Domnului, trei tului său vorbă, cerând achitarea De-aceea, el nu se mai gândeşte
fragmente din dureroasa tragedie a celui nevinovat. Intervenţia ei a fost să se însoare.
Calvarului. Cea dintâi ne prezintă zadarnică. Teror zat de farisei şi
Opera literară a Dlui Ciura e bine
zbuciumul Măriei din Magdala, fe cărturari, Pilat a dat morţii pe cel
cunoscută şi a fost călduros apre
meia sfântă, care din mocirla celui ce era „Fiul lui Dumnezeu“ ciată atât din partea publicului ci
mai mare desfrâu s’a ridicat la su Aceste trei fragmente din marea
titor, cât şi din partea criticei. Cu
blimitatea celei mai curate vieţi. tragedie, sunt scrise într’un stil
prinsul schiţat mai sus, recomandă
Marea nedreptate ce s'a făcut dum simplu, stilul uşor, care face atât
în deajuns, aşa credem, şi acest
nezeiescului Dascăl care a îndre de plăcută literatura dlui Ciura. In volum. Genul literar al schiţelor cu
ptat-o pe cărările vieţii, dintre acelaş stil simplu şi plăcut sunt
subiect biblic ar fi de dorit, poate,
5
patimile de odinioară, readuce în scrise şi celelalte două bucăţ ale
să se încetăţenească şi la noi în
sufletul ei dorul răsbunării. Cel volumului : „Dăscăliţa“ şi „Din teo
măsură cât se poate de intensivă.
ucis pe nedreptul, trebuia răzbunat riile lui Amăgescu“. Subiectul ace
„Dăscăliţa“ are pagini de nespusă
cu ori-ce preţ. Gătită cu podoabele stor schiţe e luat din viţa ardele
duioşie şi ne prezintă zbuciumul
ce i au rămas din timpul când încă nească. Lerica a aj ins dăscăliţă la
vieţii româneşti din Ardeal înainte
nu cunoştea lumina vieţii, se duce sat, ca multe alte L* rice, împărtă-
de unire. Tot astfel si interesanta
la Iuda. După o scurtă convorbire îi ş'nd, bineînţeles, soartea lor. Soar-
filozofie a lui Amăgescu.
lasă frângh’a cu care Isus a fost tea dascălului delà sate este: ceartă
Ce să mai scriem despre noul
lovit. Cu această frânghie luda cu ţăranii, salarul primit cu întâr
împins de remişcări, în aceeaş zi zieri, noroiul până la genunchi şi volum al D^ui Ciura? Ar trebui
s‘a spânzurat. celelalte. Lerica mai e urmărită şi poate, să repetăm tot ce s’a scris
până acum despre acest fruntaş în
In cea de-a doua vedem pe cen de dragostea colegului ei, dascălul
tre prozatorii ardeleni. Volumul „Is
turionul roman, vorbind cu orbul cel tânăr al şcoalei, o dragoste pe
cariot“, confirmă întru Late bunele
din naştere, pe care Isus îl înviase. care ea nu o poate împărtăşi din
Pe urma acestei convorbiri în su cauza că sufletul îi este plin de păreri ce nc-am făcut întoteeauna
fletul centurionului se făcu lumină imaginea Iul „Aurel cel de pe vre despre opera literară a Dsale, de-
aceea, îl recomandăm cu toată căl
mare. El, care a fost de faţă la muri“. In viitorul an şcolar pără
dura.
răstignire, din momentul morţii ce seşte satul şi se duce la Universi
lui nevinovat simţea că e atras tatea din Budapesta. Acolo se în- SEPTIMIU POPA
