Page 14 - 1925-22

Pag. 318 — ......................... ' ■■ " " ""* fi11 — C O S I n Z e a N A - - - - - - - - - - - - - - - —------------------------ Ü0--XI. 1925
i i rw
vie. Apărută ca o necesitate naţio­ şi spre preocupările culturale. Intre că va reapărea cu forţe proaspete
nală pentru cărturarii ardeleni, când zidurile şcolii reîncepe viaţa tăcută şi cu regularitate. Deasemenea se
cartea românească era în primejdie, de muncă, şi fiecare săptămână spune că vechea Flacără se va
reapărută, acum când lipsa unei bi­ aduce câte-o conferinţă sau un con- aprinde din nou.
blioteci de popularizare e mai ac­ concert. „Extensiunea universitară“, Dacă se vor înfăptui aceste reîn­
centuată pentru ţinuturile noastre, harnica societate culturală a profe­ vieri, poate că-şi va avea şi capi­
ea şi-a croit un drum tot mai sigur sorilor Universităţii din Cluj, care tala în privinţa literară, măcar o
şi-un caracter tot mai hotărât. Cele în anul trecut a desvoltat o fru­ parte din ceea ce trebue să aibă.
124 de numere pe care le aduce moasă muncă culturală în oraşele E oricum o lipsă, care trebue înlă­
lista cărţuliilor apărute până acum, ardelene, şi în deosebi la noi, şi-a turată. Dacă nu se va face, cu atât
sau în curs de apariţie, sunt reluat activitatea. Conferinţa întâia a mai rău. Până atunci, noi aşteptăm.
dovada unei munci harnice şi în­ dlui prof. VA. Sdr^a/afostoluminoasă ♦
ţelepte. Drumul se limpezeşte tot expunere a rosturilor şi istoricului Suplimentul literar al Universu­
mai mult. Dacă broşurile dela în­ „extensiunii', care îmbrăţişând toate lui, în vremea din urmă, de când a
ceput aveau mai mult un caracter domeniile culturale, devine tot mai trecut sub direcţia dlui Iorga, reu­
eclectic şi de interes general, nu­ mult un factor de contact puternic şise să aducă săptămânal, lucruri
merele din urmă aduc serioase preo­ şi sănătos cu intelectualii oraşelor. mult mai superioare, decât când
cupări literare, critice şi istorice. Cele 5 conferinţe, anunţate pentru apărea doar ca o distracţie, cu co­
Nume ca cele ale scriitorilor: Agâr- Vinerile de până la Crăciun, nu ne perte colorate, pentru bucătăresele
biceanu, ¡sac, Puşcariu, Savel, Popa, îndoim că vor avea săli pline, caşi şi publicul mahalalelor. Cu colabo­
Stamatiad, Murăşanu Cotruş Meteş, altădată. Societăţ i îi dorim sporul rarea unor scriitori cunoscuţi, lipsit
Farago, Ciura, Ghibu, Lovinescu, şi activitatea rodnică pe care a avut-o însă de c tehnică estetică, fătul li­
Lascarov-Moldovan, Perpesicius, şi în trecut. teral al Universului, tindea în vre­
Sandu leleajen, A. Pascu, Sude- V * mea din urmă să ajungă un remar­
ţeanu, lempeanu, G. M. Zamfir eseu, Reînvieri. Viaţa noastră literară cabil factor cultural, lată însă că
etc., aduc un temeiu solid la o operă se aseamănă unei cutii cu surprize. fără veste şi pe neaşteptate, dl Iorga
de educaţie literară, care promite De câteori bat vânturile şi se ridică împreună cu redactorul dsale, dl
mult. Prin preţul destul de scăzjt, niţel capacul, de-atâteaori câte-o /. Sân-Giorgiu, au părăsit redacţia
ea poate pătrunde peste tot unde nouă surpriză ne izbeşte. Şi le pri­ Un versului Literar. Se spune, că
se simte dor de carte bună. Numărul mim cu atât mai nedumeriţi, cu motivul retragerii ar fi unele neîn­
cărţuliilor editate de Librăria Die­ cât sunt mai neaşteptate. Cine a ţelegeri administrative. Anume, de
cezană a trecut peste 100. Pentru o crezut bunăoară, că Mişcarea Lite­ când Un.versul Literar a devenit
tânără bibliotecă ardeleană, e un rară a dlui Rebreanu, singura re­ literar, de-atunci numărul abona­
început frumos şi promiţător. Jertfele vistă de informaţie literară a ţării, ţilor vechi ar fi scăzut considerabil.
de sigur că sunt mari, dar rodul avându-şi colaboratorii şi se părea Ori, abonaţii vechi, îi cam ştim
nu va întârzia. De-aceea noi pre­ că şi cititorii ei ngulaţi, va muri cine erau... Că o jertfă de câteva
ţuim munca celor ce aprind făclia înainte de-a împlini un an? Nu e mii de exemplare din Universul
^ cărţii româneşti şi în acest colţ de oare în stare capitala noastră să Literar nu era prea mare pentru un
ţară, care pare că se află în zorii susţină o revistă săptămânală ca ziar ca Universul, e lucru evident.
unei noui vieţi culturale. Şi de aceea lumea? Şi când revistele pornogra­ Noi nu căutăm motivele şi nici nu
dorim bibliotecii Semănătorul, cu fice răsar mereu ca ciupercile ne interesează. Constatăm doar, că
aceeaşi stăruinţă şi cu acelaşi avânt şi trăesc boiereşte, publicaţiile prin această retragere. Universul
să-şi rotunjească mereu numărul literare de ce gem sub plumbul literar, poate deveni ceeace a fost:
volumaşelor, aiungând cu ele cât blestemului? Provincia în schimb a ediţie specială a Veseliei. Şi
mai curând la două sau trei sute îşi aprinde tot mai des luminiţele acuma, când oricum, a reuşit să
încheiate. ei. In luna aceasta într’un colţ, în devină şi el ceva, şi când avea
* altă lună în alt colţ al ţării, cu posibilităţi de desvoltare şi selec-
Conferinţele extensiunii uni­ pâlpâiri modeste, apar mereu reviste nare, să ajungă iarăşi la ceeace a
versitare. „larna-i ici, vara-i de­ culturale. Capitala se pare că e fost, ar fi un păcat.
parte*, şi cu iarna de-odată răsar sortită doar la domnia Mitoca­ *
în viaţa oraşelor culturale şi înde­ nului şi a Pardonului sau în cel Un nou aşezământ cultural.
letnicirile de iarnă. Sufletul scăldat mai bun caz a Adevărului şi Uni­ Că mişcarea culturará ardeleană
în verdeaţa primăverii, în văpaia versului literar. Singura revistă de tinde spre o fază de realizări noui
dogoriroare a verii şi în belşugul un nivel cu adevărat european, şi de activitate rodnică, am spus-o
roşietic de lumină al toamnei, se „Gândirea“ se părea că s’a stins în mai multe rânduri. Semnele vre­
reîntoarce dornic spre cărţile dragi şi ea. Acum veşti bune ne sosesc, mii ne-au atras luarea aminte asu-