Page 15 - 1925-22
P. 15
30—XI. 1925------------ ------—— - - - - - - - - c o s î N Z e a n a — Pag. 319
pra acestui lucru şi presa n’a în t Baritonul Gr. Teodorescu. stră politică pare a rte rezerva
târziat să-l comenteze în mod de In viaţa artiştilor în deosebi, des- surprize pentru alegerile cari se
stul de larg. Numai cât între do nodămintele tragice şi neaşteptate apropie. In toate cercurile se dă ca
rinţa de a face un lucru şi acţiunea se perindă mereu. Neîndurătoarele sigură căderea pentru Februar a gu
în sine, este un drum destul de lung parce, cu ascuţitele lor foarfeci, vernului liberal. Numai că partidele
şi relativ greu. Deaceea am dori retează brusc firul vieţii de artist, noastre din opoziţie în faţa mira
ca intenţiile de reînprospătare cul chiar acolo unde el începe să fie jului puterii, fascinaţi şi uneori prea
turală să nu rămână numai în do neted şi unde viitorul apare lumi încrezători, par a repeta povestea
meniul ideal al dorinţelor, ci să-şi nos. Aşa s’a întâmplat şi cu bari cu pielea ursului din pădure, îm-
aducă şi rodul aşteptat. Încrezători, tonul Gr. Teodorescu, unul dintre părţind-o şi disputându-şl-o de pe
aşteptăm. Şi se pare că nu aştep întâii cântăreţi ai începuturilor Ope acuma. Ziarele din capitală mai săp
tăm zădarnic. Cel mai proaspăt rei române din Cluj. Mânat de ne tămânile trecută au adus gluma dlui
semn de viaţă culturală ni-1 dă astâmpărul lăuntric al talentului din lorga, care arătând unor excurşionişti
inaugurarea cu mult fast a „Ate ce în ce mai puternic, nizuindspre închisoarea Văcăreştilor ar fi spus:
neului Român din Turda“. L-au creat piscurile artei şi ale gloriei, moar „aici voiu închide pe miniştrii li
intelectualii oraşului în frunte cu tea l-a încremenit în drum atunci, berali când încurând voiu fi prim-
dl I. Colfescu, preşedintele actual când numai câţiva paşi îl mai des ministru.“ Aceleaşi iluzii se ţes pre
al Ateneului. La inaugurare a luat părţeau de culme. S’a stins între tutindeni şi dorinţe de aceeaşi stofă
parte lume multă, iar dl lorga a streini, în haotica frământare a New- hrăneşte cel puţin tot al doilea de
ţinut o conferinţă. Crearea a câtor York-ului, singur cu visul lui de putat sau senator din opoz ţie, Cam
mai multe instituţii şi asociaţii cul artă. Din miljocul drumului spre neîncrezători cum suntem din fire,
turale, prezintă fără îndoială un glorie mondială, din febrila activi aşteptăm desfăşurarea lucrurilor.
*
lucru bun. Deaceea salutăm cu bu tate a marilor oraşe, şi-a amintit
curie Ateneul delà Turda. Am dori cu drag prin scrisori calde, de „Clu Inspectori internaţionali. Ţara
pentru trăinicia lui, să-şi plaseze jul şi de întreaga-i ţărişoară simplă“ noastră primitoare şi cuviincioasă
activitatea şi dincolo de faza discursu unde a fost un talent bine preţuit faţă de oricine vrea să ne cerceteze,
rilor cu cari s’a inaugurat, în lumea şi unde a început să-şi deschidă a ajuns dela un timp încoace în
faptelor, devenind astfel o instituţie aripile. La începuturile temeinice faţa unor streini, un fel de local
vie. Şi nădăjduind, aşteptăm. ale Operii noastre numele barito public să zicem aşa, în care sub
♦
nului Gr. Teodorescu, va rămânea motivul sănătăţii morale şi trupeşti
Troiţa delà Şelimbăr, fără în o scumpă amintire. a publicului, mereu noui şi noui
doială că este un act de pioasă * inspectori sau agenţi secreţi îşi fac
amintire. Prin ridicarea şi sfinţirea Note. Luceafărul lui Eminescu, razii-Ie sau vizitele. Suntem puşi în
ei, societatea „Astra“, şi-a îndeplinit fără îndoială culmea poeziei româ hazlia şi ruş’noasa situaţie de-a fi
o veche datorie faţă de trecutul neşti, — a format obiectul multor controlaţi în chestiunile noastre in
românesc al Ardealului. Prin con cercetări şi discuţii. Acum d-l prof. terne de anumiţi oameni, cari nu pot
ferinţele şi cuvântările numeroase, G. Bogdan-Duică, într’un extras din avea nici un amestec politic cu noi.
prin serbările înălţătoare şi prin Almanahul jubilar al lic. A. Şaguna Mai proaspăt un astfel de inspector
asistenţa bogată, sfinţirea Troiţei, din Braşov, ne dă asupra lui un ne-a venit din partea socialiştilor
ridicată pe „Movila lui M;haiu“ în vast şi luminos studiu de analiză. internaţionali în persoana scriitoru
comuna istorică Şelimbăr, a luat Salutându-i apariţia îl recomandăm lui H. Barbusse, care a venit, mă
aspectul unui însufleţit praznic na cetitorilor noştri în cari trăieşte viu rog, să inspecteze Basarabia. A-
ţional. Figura furtunosului Voevod cultul lui Eminescu. Asupra studiu ceastă stare de lucruri, creată în de
a fost evocată din negura vremuri lui vom reveni. osebi în redacţiile Sărindarului, de
lor curgătoare, şi s’a aruncat în * ţipetele diferiţilor Costa-fori, Nedeli
conştiinţa publicului un pumn plin Reviste noui: Am primit la re sau chiar patriotici Honigmani, era
de seminţe pentru ridicarea altor dacţie întâiul număr al revistei o ruşine pentru noi. De-aceea deşi
asemeni monumente, pe locurile „Farul* din Râmnicul-Vâlcia. de vom fi învinuiţi de antiumanitarism
noastre istorice. D-l ministru Al.Lă- sub conducerea dlor I. C. Stroescu şi antidemacratism — pentru mân
pedatu a promis ca început 100.000 şi G. Bobei. — Din Bârlad ni se dria noastră naţională, credem că
Lei în vederea ridicării altor troiţe anunţă că de Crăciun va apărea o manifestaţia—reacţiune a studenţilor
la Mirislău şi Goroslău şi a unui o nouă revistă literară : „Avântul*. din Bucureşti, a fost un act nece
monument la Turda. Fie ca semin sar, cu atât mai vârtos că a fost
POLITICE
ţele darnic risipite, să fi căzut în provocată de cetăţenii noştri inte
pământ prielnic, şi din bobul lor să Aspecte. Fără prea mari frămân resaţi să ne huleaecă în faţa sră-
răsară rod frumos şi înălţător. tări, în vremea din urmă, viaţa noa inătăţii.