Page 4 - 1925-22
P. 4
Pag. 308 C O S l N Z f c A N A ---------------------------------------- 30—XI. 1925
Toate lucrările cercului s’au făcut când. Totuşi, literatura acestora Aproape toată literatura „Orien
în scris, apoi s’au desbătut verbal. trebue cercetată pentru a se urmări tului“ s’a publicat îu Albina Pin
Afară de acestea s’au mai ţ nut eventuale influenţe, sau cel puţin, dului. Caracteristica ei cea mai bă
discuţii asupra mai multor autori pentru a zugrăvi exact tot mediul tătoare la ochi este că ea nu mai
clasici şi asupra mai multor chestii lui Eminescu în anul 1869. erâ exclusiv franceză, ci şi germa
literare. Preşedinte era, aşadar, Macedo nică. Era o paralelă a Convorbirilor
Din operatele cercului s’au publi neanul Grandea, şcolar literar de literare! In descripţia mediului în
cat: O noapte la lărgovişte de predilecţie al lui Dimitrie Bolinti- care a trăit Eminescu (1868 — 1869),
Cârlova (în Albina Pindulu'), Ro neanu. Pe acest poet Eminescu avea în marea-i biografie, trebue, deci,
mâna ardeleană (în „Traian'), Ver să-l cânte în curând în Epigonii. să intre chiar amănunţit literatura
sificaţia română de Gr. Grandea Dela Epigonii trebue să ducem, deci, Albinei Pindului.
(în Albina Pindului) şi Elena de o linie de influenţă până la vatra Dacă o nouă cetire a Albinei
V. Dimitrescu (idem). „Orientului“, unde permanent ardeâ Pindului va fi productivă pentru
Treptat se vor publica din con o flacără de religioasă adorare pen cunoaşterea lui Eminescu, voi re
ferinţele, criticele şi celelalte lucrări tru Bo’intineanu, protector şi cola veni eu însumi la problema aceasta,
ale cercului. borator bogat al Albinei Pindului, deci oricum, de oarecare însemnătate în
Membrii acestui cerc, în şedinţa şi al „Orientului“. viaţa marelui nostru poet.
din 29 Iunie 1869, au numit din
sânul său comisii cari să facă în
lunile Iulie şi August excursii în M U L T E R U S A L I N E
părţile Daciei şi să culeagă tot ce
vor putea din ceeace se atinge de
literatura poporană : poesii, basme, de I. AGÂRBICEANU
etc.
Aceste comisii sunt: De când umblu cu dumneata să-ţi vr’o pomană de a şasea săptămână..
1. Miron Pompiliu, I. Bădescu, arăt sa tir! şi oamenii, mă tot mir Dar e învârtire mare la poticâ a-
N. Droc-Barcianu, pentru Ardeal şi eu de buna dumitale ţinere de minte, flându-ne acum într’o Sâmbătă după
pătţile lui. bădiţă Vasilie. Un veac îmi pare amiazi, şi lumea gătindu-se de sfânta
2. Minescu şi Columbeanu, pen de când n’ai mai dat pela noi, şi Duminecă de mâine.
tru judeţele de peste O't. iată cum îţi aduci aminte de casele Ha, ha, hal Văd că nu mă poţi
3. Grandea şi Cârlova, pentru bătrâne! Vremea trece şi-şi pune înţelege şi te uiţi la mine mirat!
judeţele muntene dincoace de Olt. peceţile şterse pe lucruri şi oameni, Să nu te superi, bădiţă Vasilie, dar
5. V. Gramen Pop, pentru Buco dar se pare că lucrurile tot sunt e aşa cum îţi spun: multă lume
vina. mai tari, pătrunzând prin veac, de femeiască se găteşte azi din poticâ
6. Basarab, EMINESCU şi V. Di cât oamenii. pentru sfânta Biserică. Şi nu numai
mitrescu, pentru Moldavia. Vezi bine, nici acum nu te în femeile şi fetele dela noi, ci şi cele
7. Gr. H Grandea, pentru cores- şeli : aici e potica lui jupân Michel. din satele vecine. E vestită de mult
pondinţele din Macedonia. Dar casa nu mai ai de unde s’o potica lui Michel/
Dar cum numărul şi meziile a- cunoşti: e zidită din temelie după Nu i potică dintr’un sat mare, la
cestora sunt foarte mici pentru a războiu, abia de doi ani i-au făcut drum de ţară cu târg de săptămână,
puteâ străbate aceste părţi în toată sfeştania. Te miri că i-au făcut sfeş şi cu doctor încă de pe vremea
întinderea lor, rugăm pe toţi amicii tanie? Dar n’ai de ce, bădiţi Va noastră ?
literaturei române sau a da con silie : nu mai e jupân Michel stă Ia te uită la cele două feţişoare
cursul lor acestor comisii, sau a pânul. E un român de-ai noştri. cari ies ch ar acum: nu-s dela
trimite în Bucureşti orice materie Casa, o vezi, nu mai seamănă cu noi. După cătrinţă sunt din Broş-
care concerne scopul lor. Cercul cea veche. De altfel toate casele teni. Dar de mai zăbovim aici pe
va fi recunoscător unor asemenea nouă nu mai seamănă cu cele vechi. laviţă, vom vedea şi din alte sate
bărbaţi şi va publica o dare de După zeci de ani de despărţire, cu femei şi fete cari au de lucru la
seamă despre tot ce se va face. noşti mai uşor pe copiii prietenilor potica iui Mit hei!
Biroul central al cercului este în de odinioară decât pe bătrâni, li S’a schimbat lumea, bădiţă Vasilie,
Bucureşti, Pasagiul român. vezi la vârsta părinţilor când te-ai de când n’ai mai umb'at pela noi!
despărţit de ei, şi cei mai mulţi Schimbarea a venit năpraznică în
Prezidentul cercului
poartă chipul de-atunci al bătrâni anii cei cumpliţi ai războiului şi a
Gr. H. Grandea lor de acum. Ce e viu se moşte învârtej t mai ales lumea femeiască.
Secretari:
neşte, se vede în urmaşi, bădiţă Ai văzut şi te-ai mirat că cizme nu
V. Gr. Pop, Vasilie: şi 'ntr’un mânz cunoşti de mai întâlneşti decât la femeile bă
/. Bădescu multeori pe mamă-sa. Dar lucrurile trâne, încolo numai încălţăminte de
moarte n'au urmaşi, iar potica cea doamne, de le zice gheate, adică
veche a lui jupân Michel a fost nu păpuci. Te-ai mirat fără ni ci-o pa
M’hail Eminescu nu apare nici mai un pui pe lângă cea de acum. gubă pentru dumneata, dar sărma
cetind, nici criticând; dar este gata Te miri dumneata de multa în nul Visalon ciobotarul odată cu mi
a cuhge, în Mo dova, poezia popu vârt re pe care o vezi aici, şi mă rarea şi-a pus uneltele de lucru în
lară din această provincie. Deci în întrebi dacă sunt boli multe în sat? pod, şi-a intrat slugă la un român.
„Orientul“ trebue să ni-1 închipuim Nu ştiu să fie, şi nici clopotele Tot credeam, că odată cu pacea,
ascultător modest al colegilor de n’au cântat de vr'o trei săptămâni. odată cu întoarcerea oamenilor la
litere, despre cari astăzi abiâ se Şi clopotarul şi diacul aşteaptă ca vetre, va intra în vechea ogaşe şi
mai aude câteo vorbă, din când în pe ziua Paştilor să le cadă barem! lumea femeiască. Îmi ziceam: le