Page 12 - 1925-23-24

Pag. 332 C O S Í N Z E A N A 25—XII. 1925

Revistele literare din Ardeal — şi
ne gândim la întreagă regiunea de
REVISTELE ARDELENE dincoace de munţi — se pot număra

pe degetele dela o mână, iar valoarea
de OLIMPIU BOITOŞ
lor e discutabilă. Revista Asociaţiunii,
„Transilvania*, n’a fost niciodată o
Trăim în epoca „regionalismului luminaţi, ca dl Râdulescu-Motru, au revistă numai literară şi findcă n’a
cultural“. căutat justificarea psihologică a fe­ fost în măsură suficientă nici o re­
Poporul român nu s’a desvoltat nomenului şi au propagat cultivarea vistă de propagandă culturală, cum
într’un stat politic unitar, centra­ lui mai departe. Şi fenomenul s’a ar fi voit să fie, ea tânjeşte acum
lizator, ca toate forţele lui materiale întins mult şi bine. fără scriitori şi fără cetitori. La
şi spirituale să se concentreze într’un Cel care urmăreşte atent viaţa Arad apare un „Salon literar“, care,
singur Dunct, care singur să repre­ literaturii noastre de după răsboiu, probabil ca să-şi merite titlul, a
zinte puterea de viaţă a acestui este surpins de mulţimea revistelor, debutat cu o lireratură bilingvă:
popor. Nu vrem să spunem că lipsa de diferite genuri, cari apar în franco-română, şi păstrează o notă
de unitate politică a fost un bine, d ferite părţi ale ţării, şi de bogăţia de „rafinament“, care nu-şi prea
dar ne întrebăm, ce a produs spe­ conţinutului lor. Dăinuirea multora găseşte solul potrivit de înflorire
cific fiecare dintre regiunile, cari dintre ele — a celor de valoare — în părţile noastre. Dar totuşi aici
s’au închegat cu timpul de-o parte este o dovadă că avem o generaţie se publică literatură vrednică de
şi de alta a Carpaţilor, ca nişte de scriitori, pe cari puterea talen­ atenţie. Singura revistă literară re­
celule organice capabile de o evo­ tului lor îi îndeamnă la stăruinţă, gionalistă s’ar părea că este „Cele
luţie mai mult sau mai puţin inde­ şi este o dovadă că avem un public Trei Crişuri“ dela Oradea Mare»
pendentă. Literatura — ceeace ne cetitor, care sporeşte pe zi ce merge care s’a merţinut cu vrednicie până
interesează pe noi acum — ca şi devine din ce în ce mai înţelegător. acum, însă nu ca o expresie a pro­
expresia cea mai plastică a sufletului Dacă cercetăm însă după regiuni ducţiei regionale numai, ci şi ca o
unui popor, vădeşte delà început valoarea şi numărul revistelor literare culegere aleasă din scriitorii români
notele particulare de sensibilitate, româneşti, constatăm o inegalitate de pretutindenea, cu tendinţe de
cari caracterizează sufletul românesc de producţie. Sunt tot mai multe popularizare şi de cultivare. Poate
din diferitele regiuni. Sufletul mai revistele bune, cari apar dincolo de tocmai prin acest eclectism ea îşi
acentuat contemplativ şi nostalgic Carpaţi şi prea puţine cele de din­ formează un cerc de cetitori, într'o
al Moldoveanului s’a exprimat într’o coace. Un singur oraş de dincolo, regiune de graniţă, care are nevoie de
literatură bogată, în care predomină Ctaiova, are atâtea reviste literare multă atenţie, pentruca odată să se
nota de duioşie şi delicateţă intimă. câte aflăm în întreg Ardealul, şi poată menţinea pe picioarele propil
Viziunea mai realistă a Ardeleanului toate de o valoare superioară. Şi Este apoi această „Cosinzeană*,
s’a întrupat minunat în literatura să nu se uite că nu-s concentrate rare, în aceaşi direcţie caşi „Cele
ţărănească, drumul căreia l-a brăz­ acolo toate forţele acestei viguroase Trei Crişuri“, continuă o tradiţie
dat vigurosul Slavici. Iar sufletul regiuni de producţie ’iterará şi cul­ veche acum, care i a făcut cinste
mai greu de caracterizat al Mun­ turală — Oltenia. înainte d° răsboiu ş îi face şi astăzi.
;
teanului, cu un colorit mai practic,
şi-a găsit şi el expresia în câţiva scrii­
tori de seamă
Şi, pentru producţia literară a
poporului român, în totalitatea Iui,
nu este un defect această diversi­
tate a înfăţişărilor sufleteşti. Ca un
chenar scăldat în mai multe culori,
cu gust împărecheate, literatura ro­
mânească apare astfel o comoară
cu multe feluri de pietri scumpe,
interesantă prin varietatea lor şi
valoroasă prin bogăţia lor.
*

După înfăptuirea unităţii politice
această notă de regionalism la pro­
ducţia spirituală n’a fost condamnată, Iată gara grozavă a celui mai mare Aligator din lume. îl cheamă „Old Ocklawaka
16
ci ea s'm aecentuat. Cugetători şi se spune că are frumoasa vârstă de aproape de 800 ani, atingând lungimea de 2 raetrL