Page 19 - 1925-23-24
P. 19

1925-~*—                     wr.  C  O  S  I N  Z  B    A  N  A        m-r.imnf T, n m m ouf.¡ww rrr, Pgg.


        bune. Prin noua lege electoralft ale­  ascuns  comorile  de  cari  numai  acel   prins  par'că  din  multele  sale  ro­
        gerile  făcându-se  pe  judeţe  şi  nu  fericit  se  poate  apropia  care  le  vede   mane.  Ars  în  suflet  de  setea  necu­
        pe  circumscripţii ca  până acum, s'ar  jucând  în  pară  roşie  sau  albastră   noscutului,  biciuit  de  porniri  inte­
        favoriza  desvoltarea  unei  conştiente  în  miez  de  zi  sau  în  miez  de  rioare  ji  pornit  spre  glorie,  la  19
        şi  puternice  vieţi  politice,  ajungând  noaote.  De  multe  ori,  oameni  super-  ani  4jge  funcţionar  în  Transvaal.
        în  primul  plan  curentele  politice  în  ci.  oşi  caută  aievea  cuibul  ascuns  Aici  dornic  de  un  nume  cunoscut
        locul  însuşirilor  individuale,  ceeace  ai  comorilor.  Şi  se  întâmplă  uneori  se  frământă  sub  mirajul  unui  plan
        ar  aduce  după  sine  în  chip  firesc  că  se  găsesc  aievea  comori  presu­  îndrăsneţ,  şi  periculos.  Cu  cei  60
        şi  restrângerea  demagogiei  Rămâne  puse  la  început  Aşa  se  povesteşte   de  soldaţi,  cari  reprezintau  puterea
        acum  doar  să  vedem  rezultatul  ce-1   acum  în  urmă  despre  trei  fabuloase  Angliei  voieşte  să  anexeze  ţârii  sale
        va  da  aplicarea  ei  practică  la  vii­  comori  pe  cari  nişte  piraţi  vestiţi  ţinutul  Transvaaiului.  Şi  a  făcut-o.
        toarele  alegeri  şi  modul  cum  o  vor  le-ar  fi  ascuns  în  veacul  trecut  pe   lntr’o fierbinte după amiază de Iulie
        interpreta partidele politice, cari vor  insula  Cocos  aşezată  cu  600  Km.  când  cele  15  mii  de  locuitori  îşi
        face aceste alegeri.                la  apus  de  Panama.  Aici  se  crede   făceau plimbarea obişnuită, prin sur­
                                            că  ar  fi  ascunse  comorile  vestitului   prindere  în  fruntea  celor  60  de
          Procesul  locotenentului  Moră-   pirat  Benita,  constatatoare  din  su­  soldaţi,  înarmaţi  până  în  dinţi,  după
        rescu.  Se  pare  că  trăim  în  epoca   luri  de  aur  şi  argint,  din  colecţii  de   ce  a  răsunat  focul  unei  salve  de
        proceselor  sgomotoase  şi  sensaţio-   pietre  scumpe,  şi  din  preţioase   arme,  ceteşte  o  scrisoare  prin  care
        nale.  In  vreme  scurtă  după  diferi­                                 supune Transvaalui sub puterea An­
                                            odoare  răpite  dintr'o  biserică  din
        tele  procese  ale  mişcării  studenţeşti                               gliei.  Guvernul  îi  dă  onoruri.  Dar
                                            Peru,  precum  şi  tezaurul  din  Peru
        am  avut  procesul  comuniştilor, apoi                                  sufletul  setos  de  aventuri  îl  poartă
                                            cu  care  aici  se  crede  că  a  dispărut
        cel  ai  vestitului  Tatar  Bunar  şi  în                               pe Haggard mulţi ani peste tot, unde
                                            căpitanul  de  vapor  Thompson  în
        urmă  a  făcut  vâlvă  procesul  loco­                                  se  isca  flacăra  răscoalei,  sau  unde
                                            18z6.  Aventurieri  mulţi  şi-au  încer­
        tenentului Morărescu, care dupăcum   cat  norocul  pe  această  misterioasă   se  arătau  mirajuri  de  fapte  îndrâs-
        a  dovedit  sentinţa  de  achitare  n’a   insulă  dar  fără  rezultat  Acum  o   neţe.  Ostenit  în  fine  se  face  mic
        fost  decât  o  odioasă  înscenare  îm­
                                            expediţie  oficială  porneşte  din  nou   advocat  în  Anglia,  unde  povesteşte
        potriva  prestigiului  armatei  române,                                 prietenilor,  aventurile  sale.  Cineva
                                            spre  insula  comorilor  ascunse.  O
        in  vieţa  noastră  socială  se  izbesc                                 observă  ce  minunate  povestiri  ar
                                            expediţie  nouă  care  după  atâtea
        mereu  două  curente  sociale:  al  na­                                 putea  ieşi  din  aceste  aventuri,  adă­
                                            altele,  crede  şi  ea  în  izbândă.  Oa­
        ţionalismului  şi  al  internaţionalis­                                 ugând  tot  odată  că  Haggard  nu  le
                                            meni  cu  experienţă  şi  oameni  în­
        mului  de  nuanţă  bolşevică.  Acest                                    va scrie nici când. Ambiţia lui Hag­
                                            văţaţi  îi  vor  cerceta  amănunţit  toate
        din  urmă,  produs  în  deosebi  al   ascunzişurile  întunecate,  şi  cine   gard  se  trezeşte  şi  peste  6  luni  îi
        gazetelor  aşazise  democratice.  De                                    apare  întâiul  roman.  Altele  în  şir
                                            ştie...  poate...  poate...  Se  spune
        aceea  dacă  ne  indignează,  totuş  nu                                 urmează  cu  repeziciune  uimitoare,
                                            că  între  lucrurile  ascunse  sunt  opere
        ne miră faptul, că un vrednic ofiţer,                                   şi  Haggard  ajunge  unul  dintre  cei
                                            de  artă  între  cari  şi  statua  de  mă­
        apărător  al  Nistrului  a  fost  acuzat                                mai iubiţi romancieri englezi. Astăzi
                                            rime naturală a Sfintei Marii, în aur.
        de  atâtea  crime  şi  excrocherii.  A-                                 e tradus în toate limbile şi romanele
                                            Lumea care urmăreşte cu nesaţ cro­
        proape  de  tot  în  dosul  acestor                                     lui  adapă  setea  cetitorilor  de  ace­
                                            nica  aventurilord  in  ziare,  aşteaptă
        acuzări,  noi  vedem  rânjind  spectrul                                 iaşi  structură  sufletească  cu  el.  Şi
                                            nervoasă.  Cu  ea  împreună  aşteptăm
        hidos  al  duşmanului  nostru  intern.                                  iată  cum  viaţa  lui  plină  de  aven­
                                            şi noi.
        Sentinţa  de  achitare  a  fost  o  fru­            *                   turi  s’a  revărsat  în  povestirile  pe
        moasă  biruinţă  a  curentului  nostru                                  cari  le-a  scris  doar  din  ambiţie
                                              Din  tainele  romanelor  de  aven­
        naţional şi-o nouă înfrângere a celor   t u r i . . .   —  Viaţa  scriitorilor  îşi  are   englezească  în  urma  unui  rămăşag
        ce  ţipă  la  toate  răspântiile  asupra   aventurile  ei.  Ciudăţenii  peste  ciu­  de-un  schiling.  Şi  când  te  gândeşti
        noastră.                                                                că  şi  viaţa  lui  are  momente  atât  de
                                            dăţenii  se  îndrâmădesc  pe  firul  ei
                                                                                extraordinare,  crezi  într’adevăr  că
                                            încurcat  şi  de  mulţe  ori  biografiile
        diferite;                                                               scriitorii vagabonzi au cele mai bune
                                            sau  autobiografiile,  sunt  şi  ele  ase­  romane de aventuri.
          In  goană  după  Comori.  —  Le­  mănătoare  romanelor  de  aventuri.
        gendele  tuturor  popoarelor  vorbesc  Povestea  vieţii  romancierului  englez
        misterios  de  comori  fără  număr,   Rider  Haggard,  din  a  cărui  bio­
        ascunse  în  fundul  apelor,  la  rădă­  grafie  spicuim  cele  ce  urmează,  e
        cini de copaci, sub lespezi de mor­  ea însăşi un sbuciumat capitol des-
        mânt  sau  îa  alte  locuri  întunecate
        şi  vrăjite.  Superstiţia  populară,  de
                                              EX  LIBRIS.  —  Revista  lunară  a-
        numele  fiecărui  haiduc  sau  erou  a   bibliofililor.  Editura  Lepage,  Cluj.
        vestit,  a  legat  un  loc  în  care  şi-a  Un  an  120  lei;  Un  număr  20  lei
   14   15   16   17   18   19   20