Page 11 - 1926-01
P. 11
Pag. 11 C 0 S 1 N Z E A N A 1—1. 1926
tate, s’a gândit numai şi numai la
obrazul şi la cinstea voastră. N’o
uitaţi aceasta membri ai S. S. R.,
n’o uitaţi ci mulţumiţi-i călduros
scriitorului român Aderca Felix, care
dacă nu mai este membru în socie
tatea voastră, nu uită să amintească,
risum teneatis, că e membru în
Societatea... Scriitoarelor Române.
*
De când suplimentul literar
CULTURALE dacţiei gazetei din Braşov, îşi al Adevărului a trecut sub con
aminteşte întreagă lunga scurgere ducerea dlui M. Sevastos, aduce în
Iubileul unui gazetar vrednic. a celor 25 de ani de gazetărie cins fiecare Sâmbătă literatură destul de
— Serbarea jubilară de 25 ani de tită, are tot dreptul să-şi mângâie bună, incontestabil superioară celei
gazetărie a dlui Victor Branişce a munca închisă în colecţiile „Gaze de sub direcţia dlui A. de Hertz. In
fost un frumos prilej pentru evoca tei Transilvaniei“, cum şi-ar mân schimb însă tânjeşte cronica, în deo
rea atât de sbuciumatei vieţi a pre gâia propriul copil. Pentru presa sebi cea care înbrăţişază mişcarea
sei noastre din acest sfert de veac. de dincoace de Carpaţi activitatea literară şi culturală autohtonă. Dacă
Din valul ei de frământări şi de dsale e cea a unui om vrednic şi în fiecare număr ni se dau la în
avânturi, se desprind atâtea pilde neostenit, iar prin tăria credinţelor semnări, scurte şi fugare caracteri
şi atâtea învăţături pentru viitor. In şi prin stăruinţa neclintită, numele zări generale ale scriitorilor streini,
dârza luptă naţională a presei ar Dsale va rămânea luminos în pa revistele şi cărţile româneşti abia
delene, vechea gazetă a „Transil ginile istoriei presei ardeleneşti, sunt pomenite în câteva rânduri,
vaniei“ a avut partea leului, iar di „Cosinzeana“ se alătură cu bucurie şi atunci, evident, după preferinţă.
rectorii şi redactorii ei au dat adesea la acest jubileu şi-i doreşte dlui Lipseşte pagina — bună-rea, cum
faţă cu procurorul unguresc şi au Victor Branişce aceeaşi tărie ca în a fost — de dări de seamă şi re
umplut multă vreme celulele surei trecut şi mulţi ani cu sănătate! cenzii a dlui G. Baiculescu, care era
închisori a Seghedinului. Numele * o oglindă săptămânală destul de
dlui Victor Branişce este bine cu O demisie pe care nu prea cre fidelă a vieţii noastre literare, şi
noscut. Douăzeci şi cinci de ani dem că o regretă cineva, e cea a apare în schimb tot mai des spiri
de muncă neîntreruptă, sub steagul dlui F. Aderca din Societatea Scri tul bătăios al „cavalerului neînfri
naţional al „gazetei Transilvaniei“ itorilor Români. Printr’o scrisoare cat“ dl. M Sevastos, bine înţeles
l-a făcut popular şi iubit. In Ar publicată în numărul din urmă al când e vorba de revistele de pro
deal, unde gazetăria înseamnă jertfă „Adevărului Literar“, dl Aderca vincie şi de cele la cari dlui nu
şi iar jertfă. Neclintita stăruinţă a (Felix) într'un stil nici nu prea mult colaborează. In numărul din urmă
lui Victor Branişce lângă steagul pretenţios, arată cauza ce l-a de de-asupra obraznic de copilăreţel
unei sărace gazete provinciale, e terminat la acest pas (noi zicem scrisori a dlui Aderca, despre care
un fapt pe care puţini îl înţeleg în fericit pentru dsa). Iată-o : „Pricina pomenim în alt loc, cineva (după
toată măreţia lui. Când drumurile acestei demisii e că o mână de co stil de Sevastos) înfige spada în
politicei sau ale altor îndeletniciri legi, intrigaţi de articolul meu „Bar- harnica şi serioasă revistă culturală
îi erau larg deachise, şi când ga busse şi S. S. R.“ apărut acum 2 oltenească „Datina“ făcând haz de
zetăria Capitalei îi arăta un viitor săptămâni în „Cuvântul Liber“, s’au numele directorului ei şi scandali-
încrezător şi vestit, Victor Branişce hotărât a cere eliminarea mea din zându-se, că „Datina“ (revistă de
a înţeles să rămână acolo unde era societate şi astfel prefer plecarea provincie) când vorbeşte îngrijorată
mai arzătoare lipsa, şi de unde toţi de bună voie, decât să văd socie despre revistele din capitală, nu
se depănau, alungaţi de năcazuri. tatea noastră acoperită de o astfel aminteşte întru nimic „Adevărul li
Cu sufletul plin de dragoste pentru de ruşine“. Cuvintele sunt ale Dlui terar“ ca o revistă de frunte. Oricât
pământul şi neamul românesc al Aderca, şi sunt adresate dlui Reb- de bătăios ar fi însă dl Sevastes
Ardealului, a stat pentru credinţele reanu, preşedintele S. S. R. Fără şi oricât ar zeflemiza revistele pro
sale şi în vestita temniţă a Seghe îndoială nici că se putea o mai vinciale, tot nu va putea dovedi
dinului, prin care au trecut alături bună motivare 1 Ar veni cam aşa: ceea ce nu există. Nu va putea do
de deputaţi şi preoţi aproape toţi Plec să vă scutesc de ruşinea ce vedi că în privinţa literară Bucu
gazetarii noştri. In timpul răsboiului v’aţi face-o dacă pentru faptele mele reştii prin „Adevărul“ dsale „literar“
mondial ajuns prin Siberia în pro m’aţi sili voi să plec! — Cum adică? şi prin „Cuvântul liber“ stau la un
pagandă pentru recrutarea volun Vedeţi voi puţin înţelegători scri nivel mult mai superior de cât pro
tarilor dintre prisonierii români, îm itori români? Vedeţi voi larga dra vincia.
preună cu dl Dr. Voicu Niţescu a goste de oameni a dlui Aderca Şi e păcat că Bucureştii nu pot
făcut să apară „Gazeta Transilva Felix, care a trăit între noi şi pe să 'aibă o puternică revistă literară,
niei“ în Siberia, când tipărită, când care nu l-aţi cunoscut? Cu câtă e păcat dar e adevărat.
şapirografată, când scrisă chiar cu blândeţe şi cu câtă dragoste /rea ♦
mâna. Astfel a aprins chiar în mie să vă scutească de ruşinea de-a-lfi Universul literar în vremea din
zul Siberiei flacăra nădejdilor şi-a apucat scurt de guler şi de-a-1 fi urmă a trecut prin adevărate revo
patriotismului în sufletul voluntari alungat dintre voi. Negândindu-se luţii. Se pare că domnul Stelian
lor ardeleni. la piela sa şi la faptul că dacă mai Popescu, convins, voieşte să dee
Acum, când dl Victor Branişce, aştepta puţin cu demisia, ar fi fost cetitorilor săi o serioasă revistă de
delà modesta masă de scris a re pur şi simplu dat afară din Socie informaţie culturală în primul rând,
