Page 9 - 1926-01
P. 9
1—L 1928 ............... in C O S I N Z E A N A Pag.: 9
veşte realitatea, chiar în fantazia şi
ironia acră, dar pătrunsă de tra
gism, scriitorul se află înaintea unei
probleme. Nu de tehnică ci de di
recţie spirituală. Nu scrie pentru a
demonstra-o, nul Căci atunci ar fi
altceva decât literatură. Dar scrie
pentru a se eliberă. Războiul a lărgit
viziunea lumii şi a invadat con
ştiinţele. Chiar cei mai săraci su
fleteşte se simt umbriţi de o aripă
nevăzută care planează peste toate
fiinţele“.
Din această „fierbere literară“ va
câştiga şi stilul românesc; el seva Almanahul Presei Române,
îmbogăţi în expresiuni potrivite unei
sensibilităţi noi, mai largi, mai adânci, editat de „Sindicatul Presei Române din Ardeal şi Banat*.
mai delicate. Fără de a fi exageraţi
putem vorbi azi de o evoluţie a £ Gândul Sindicatului presei arde partid, tradiţia culturală a vechei
stilului românesc, de după râzboiu. lene de-a edita anual un Almanah noastre prese, aşteaptă ca şi atâtea
* al ei „pentru mânuitorii condeiului alte lucruri brusc trecerea furtunii
Dintre scriitorii cari ilustrează li mai întâi, şi apoi pentru toţi iubi de patimi, ca apoi să-şi reia în
teratura noastră postbelică noi ne torii de neam şi de cultură* a fost cinste cu aceeaşi strălucire locul
vom ocupa de Lucian Blaga, fiindcă fără îndoială un gând fericit, care ce i-se cuvine. Alături de dl Cezar
este mai mult decât toţi o perso nu va întârzia să-şi aducă roadele, Petrescu, avem şi noi această cre
nalitate, care n’a fost sgârcit în a întâiul „Almanah“—al anului 1926 dinţă, căci în Ardeal, o presă care
se defini prin tot ce-a produs, dela — un volum elegant tipărit şi bine se alimentează numai din frămân
surprinzător de desele foiletoane şi închegat, în cuvântul prim, aduce tările politice nu poate avea viitor.
esseuri, până la operele cuprinză perspectiva unor largi posibilităţi Faptele o dovedesc îndeajuns. Nu
toare de concepţii filozofice şi artis de realizare pentru viitor, şi un intră în limitele acestei scurte dări
tice organic închegate; fiindcă este program de muncă bine definit. de seamă discuţia mai largă asupra
o minunată împletire de poezie şi Căci „Almanahul vrea să învie ce articolelor ce le conţine Almanahul.
gând în întreaga lui operă; şi fiindcă a fost mare şi bun în presa (arde Ar fi un lucru şi prea mare şi de
este un — ardelean. Şi aici să ni-se leană) de până acum şi să con- prisos. Cetitorii îşi vor da fără în
dea voie să deschidem o mică pa tribue la înălţarea presei de astăzi, doială comentariile şi părerile lor.
ranteză. până cel puţin la acel nivel, la care Totuşi nu putem să trecem cu ve
Contribuţia ardeleană la literatura a fost ea în raport cu trebuinţele derea peste unele articole cari în
naţională — dacă ne-am gândi nu morale şi naţionale ale diferitelor chid în miezul lor lucruri puţin
mai la poezie — este destul de epoci din trecutul nostru*. Astfel ştiute de marele public, dar cu atât
bogată şi originală. Ea este în spi acest prim almanah se prezintă ca mai frumoase şi mai înălţătoare.
ritul manifestărilor noastre culturale începutul plin de făgăduieli al unei Bunăoară articolul „Presa ardeleană
de aci: o preocupare de naţia cea munci ce va urma regulat, an de pribeagă“ (1915—1919) e un ca
mare şi necăjită, legată de glie. Bu an. Adunând în paginile lui numele pitol dintre cele mai frumoase din
curiile ei le-a cântat Coşbuc, stri şi contribuţiile a lor peste 50 de istoria presei noastre. Multele facsi
gătului ei după libertate i-a dat o gazetari — aprbape toţi ardeleni. — mile şi datele bogate pe cari le
atât de energică expresie — Goga. Almanahul presei pe 1926, a reuşit aduce vor forma material scump
Nici unul dintre poeţii de origină să fie o fidelă oglindă a mişcării pentru istoricul de mâine, care la
ardeleană nu şi-a înfipt însă, căl noastre culturale şi a sbuciumului baza marei uniri a tuturor Româ
câiele pe înălţimile spirituale. Lucian presei ardelene din vremea din nilor, va găsişi conştiinţa naţională
Blaga o face aceasta îndrăzneţ şi urmă. Reînviind în paginile sale la trezită prin mulţimea modestelor
încăpăţînat de a rămânea acolo, ori turile gazetăreşti ale unei epoci de gazete pe cari le redactau gazetarii
câte ar fi fulgerile, cari s’ar abate înfrigurat avânt şi de rodnice fră ardeleni până prin cele mai depăr
asupra lui. mântări — din Ardealul de dinaintea tate co’ţuri ale Siberiei şi până
Şi vom încerca a arăta arta de şi din răsboiul mondial —paginile peste Ocean, în America. Jertfa ne
care e grea opera poetică a lui Lu îngrijit tipărite ale almanahului îţi precupeţită a ziariştilor noştri cari
cian Blaga în paginile acestei re pun în suflet imperios întrebarea au gemut prin temniţele Seghedi-
viste, fiindcă vrem să coborîm sensul degenerării de azi a presei noastre. nului şi ale Vaţului sau au pribegit
adânc al ei în faţa intelectualităţii Din aproape toate articolele sem fără ţară dar plini de nădejdi, şi
ardeleneşti, care se pare că a înţe- nate de cei mai buni gazetari ai prin slova lor au contribuit la rea
les-o mai puţin. De aceea studiui noştri, flutură dureros mustrarea lizarea idealului naţional, — este
nostru va fi mai mult de populari unui trecut îngropat. Firul rupt prin pomenită cu sfinţenie în multele
zare decât de analiză critică. Prin răsboiu, al tradiţiei culturale din amintiri din Almanahul presei. Con
aceasta ne va reuşi poate, a apropia presa ardeleană, aşteaptă înzadar deie destoinice le-au scos luminoase
totodată, pe cititorii acestei reviste gazeta care legându-1 să-l continue la suprafaţă. — Presărarea printre
de idealurile artistice ale vremii de şi să-i dea o nouă viaţă. Îngropată bogatul material gazetăresc alor câ
azi, pe care Ardealul le cunoaşte sub ţipătorul reportaj politic şi sub torva poezii şi epigrame reuşite şi
atât de puţin. clăbucii de spumă roşie a urei de a portretelor celor ce semnează ar