Page 1 - 1926-02

«J«."» TU " *<^pţ5C;——«O’WS*’

■ ţ g| ANUL X. CLUJ, 12 IANUARIE 1926 NUMĂRUL 2
^ y» >« x% Jt U"U >»r
C O S I N Z E A N A

* R E V I S T Ă L I T E R A R Ă S Ă P T Ă M Â N A L Ă

DIRECTOR: * * ABONAMENTUL: * * BIROUL:
SEBAST1AN BORNEMISA * UN UN 300 LEI - EXEMPLARUL 6 LEI * PIAŢA CUZA VODĂ 16

S P R E I Z V O A R E

- UN APEL BINEVENIT —
de I. A G Â R B I C E A N U

Cu prilejul serbătorilor Întâia noastră asociaţie culturală, Dar nu mai încape îndoială că în cei şapte ani dela
Astra din Sibiiu, a făcut un călduros apel către ştiutorii de carte unire, o parte însemnată a societăţii noastre a ajuns să-şi zi­
de dincoace de Carpaţi, să-şi aducă aminte şi de Îndatoririle dească cuibul cel nou. Sute dacă nu mii de intelectuali ardeleni
care le au faţă de cultura nafonală, in special faţă de cartea îşi au azi casele lor proprii la oraşe. Mii de inşi au slujbe cu
bună românească. Să-şi revizuiască biblioteca fie care intelectual caracter de inamovibilitate. Mulţi au reuşit să-şi dureze o bună
român, să şi o creieze cel care nu o are, şi să iea contact cu stare materială.
creaţiile artistice ale sufletului românesc. Dacă am lua în socotinţă pretenţiile de lux, de mari ri­
Apelul Astrei dă şi indicaţii asupra autorilor cari trebuesc dicări în ierarhia socială, ar trebui să ajungem la concluzia că
citiţi, unii dintre ei fiind indispensabili pentru Înţelegerea firii azi la noi un număr respectabil de oameni au apucat de-asupra
neamului nostru, alţii aducând sprijin real acestei înţelegeri. Se mizeriilor materiale, chiar şi a grijaor de această natură.
dau şi nume de autori streini traduşi în româneşte, precum şi Şi, intre astfel de împrejurări, un apel ca al Astrei nu
opere potrivite pentru tinerime. poate să ire decât bine VShit. ‘Căci aceşti oameni cărora le dă
A vorbi de necesitatea cărţii literare, de "hrana sufletească,
mâna şi le place să trăiască pentru preocupări ridicate deasupra
câtă vreme lipseşte bucata de pâine, adăpostul de zi şi de celor pur materialiste, e bine să li se aducă aminte, dacă am
noapte, o aşezare care să asigure ziua de mâine, desigur, că uitat, că întâia datorie a lor, după ce au scăpat de grijile ma­
ar fi deplasat şi zadarnic. Dar a atrage cu insistenţă atenţia teriale, este să iea contact cu sufletul românesc, aşa cum se
publicului asupra acestei necesităţi, când te adresezi unor oameni
manifestează el în creaţiile noastre artistice, ca la ori care
cari pot alege între bucata de pâine şi fălia de cozonac, între alt popor.
locuinţa cu două camere şi cea cu şease, între călătoria cu clasa
Şi, de datoria aceasta, din păcate, mulţi au uitat, şi, ceea
întâia pe accelerat şi automobil, nu mai poate fi un anahronism, ce este şi mai rău, mulţi nu o simţesc de loc.
ci o limpede înţelegere a situaţiei şi a datoriilor de azi. Realizarea unităţii politice e nevoe să fie completată prin
Şi, la pragul celui de al optălea an dela unire, putem
spune, cu conştiinţa împăcată, că am ajuns să avem o însem­ realizarea unităţii sufleteşti. Nu în înţelesul că un tăţii politice
nată pătură socială care poate să aleagă între pâine şi cozonac, nu l-ar fi premers o unitate sufletească foarte puternică, nici în
înţelesul că prin ea să ajungem la delaturarea oricăror neînţe­
între locuinţa strâmtă şi Incomodă şi cea care poate satisface
toate pretenţiile. legeri sau lupte dintre românii diferitelor provincii, ci în înţelesul
In primele zile de după unire mulţi dintre noi am avut ca prin ea să fim capabili să înţelegem diferitele laturi ale
intenţia limpede a stărilor cari vor urma, şi prevedeam cu cer­ sufletului naţional, înţelegându-le să nu Ie credem străine, ci
părţi constitutive ale aceluiaşi spirit, şi vâzându-le aşa să Ie
titudine o întrerupere în preocupările de ordin mai înalt cultural
ştim apreciâ. Iar acest mare act de întrepătrundere nu se poate
ale societăţii noastre culte din Ardeal şi Banat. Peste 70% din
intelectualii noştri, mai ales dela oraşe, şi-au schimbat ocupa- naşte decât prin cunoaşterea şi aprofundarea în creaţiile spiri­
ţiunea, au fost necesitaţi de împlinirea datoriei către ţară, să tului românesc, cuprinse în operele noastre de artă.
ocupe diferite funcţii, să-şi mute domiciliul, să-şi vândă avutul, Căci ele sunt pomii în care înfloresc şi rodesc comorile
şi adeseori să nu mai poată cumpăra nimic în loc. sufletului unitar naţional. Şi, în mod conştient, nnmai prin ele
Anii cei dintâi după unire au produs la noi o mare şi se întăreşte acest suflet.
adâncă perturbare^de ordin economic-social, o răsturnare ca din Cine crede că poate fi român întreg, ori chiar român
prilejul unei migraţiuni. Cuiburi vechi au fost distruse ori pă­ mare, in România nouă, având o avere însemnată sau stând
răsite, adăposturi noui trebuiau creiate. Astfel se putea prevedea pe o înaltă treaptă socială, fără să-şi iea osteneala a cunoaşte
începerea unei vremi de mari frământări îa care preocupările creiaţiile artei populare ori a celei culte în care vibrează sufletul
principale nu mai aveau să fie cele de ordin cultural idealist, naţ onal cu toate comorile lui, — a ajuns şi trăieşte zadarnic
ci cele de ordin economic, egoiste şi materialiste. în România-mare. Contribuţ a lui la adevărata unitate sufletească,
Ori ce vieţuitoare întâi îşi construeşte cuibul, culcuşul la creşterea sufletului, a puterilor naţionale, e nulă.
sau adăpostul, şi numai pe urmă cântă, zburdă, dă semne de De aceea credem bine venit apelul Astrei pentru cititul
o vieaţâ superioară celei pur materialiste. literaturei române. Azi avem un public pe care-1 poate viza acel
Omul nu face o excepţie. Şi pentru noi rămâne vecinie apel: avem oameni cari au şi timp şi bani, să poată lua con­
adevărul: Prlmum vivere, deinde filosof are. tact cu produsele spiritului românesc.

mgţrrr.