Page 5 - 1926-02
P. 5
12^1 1925 C 0 S 1 N Z E A N A Pag. 17
— „Am venit la universitate, răs îl măguleşte şt târgul e făcut. Tâ dânsul, dispărând în pervazul por
punde cu sfială tlnărul. nărul răsuflă uşurat Până seara e talului dela ieşire.
— „Balic, va se zică, ballC. instalat la domiciliul, câştigat cu De fapt el e persoana principală
Hehehe. Cine dracu te-a mai adus multă satisfacţie de truda sa proprie. la universitate, căci prin mâna Iui
şi pe tine la şcoală. De ce nu te-ai Calvarul însă e abia pela înce se desleagă multe taine ale studen
făcut plugar, cismar, tâmplar ori tă put. Ca să devii aevea student ai ţilor şi fără de dânsul nimic nu se
ietor de lemne? Ori crezi că aici să mai prestai câteva probe, cari întâmplă în această măreaţă insti
îţi sboară porumbii fripţi în gură? să te oţelească şl să te cheme la tuţie. El este focarul constant care
Ti-i sătura tu de „Alma Mater“.— realitate. trece permanent prin toată înlăn
Ei, dar ce face tat«to şi mă-ta? Şi In temeiul obicinuinţei din liceu ţuirea semestrelor nenumărate, pe
Victoriţa cea cu ochi căprui? — balicul se prezintă precis la ora 8 când rectorii şi decanii apar la su
Ptii, ce mai jumărică de fată. Arz’o; dimineaţa la universitate. Cu sen prafaţă abia un an de zile, pentru
soarele s’o arză. — Auziţi măi, trân zaţia omului ce se apropie cucernic ca în urmă să dispară în apele
torilor. Sus! Sculaţi şi vă vedeţi de altarul bisericef, balicul urcă sfios fluctuante ale profesorilor. Atribuţia
de treabă. Căutaţi-vâ locuinţe, doar scările largi de piatră albă ale uni- aceasta îi împrumută o autodemni-
camera mea nu-i hotel. Până de hiversităţir. El ştie delà cei „bătrâni* tate deplin conştientă, pe care o şi
seară să vă cărăbăniţi de aici. — că popasul cel dintâi e quaestura, exploatează cu prisosinţă.
Ai o ţigară, patrioate? Aşa ! Mersi! unde se face înmatricularea. Rotind Vremea trece încet şi greoaie.
Ş’acu o ţuică, să ne mai desmor- ochii prin „hala* universităţii des Comilitonii apar pe rând tot mai
ţească. Poftim i închină ! Aşa ! Noroc copere curând limanul cel dorit, mulţi în faţa uşii cu gratii. întâi
şi voie bună ! scris cu litere mari de aur deasupra doi, apoi trei, apoi zece, 50, 100,
1
Primirea aceasta „studenţească“ unei uş /rele de stejar, ferecată cu etc. A trecut şi ora zece. Balicul
îi zăpăceşte pe tânărul nostru şi o gratii de f er. Nedumerit de această stă înghesuit la gratiile de fier, mul
scântee de nedumerire Ornară îi tul pustietate la o oră atât de înaintată, ţimea începe să se agite, la început
bură apele iluziilor juvenile. balicul se apropie de gratii. In dosul domol, apoi tot mal stăruitor, pen-
Lada rămâne aci, aruncată peste lor nici o mişcare. truca în urmă să se deslănţuie stri
bagajele celorlalţi colegi „in spe* găte, urlete şi bătăi furioase în uşă,
şi el pleacă în căutarea unei camere. care stă mută şi nemişcată. Furtuna
Îndatorirea aceasta, de care îl cruţase porneşte valuri de isbire în gratii
:
până acum grija tatălui său, îl apasă şi bietul balic îndură cu resign?ţ e
ca o povară de plumb. Ispitind şi apostolică tortura înghesuielii, care
hârtiile lipite pe porţi, cari anunţă îi stoarce boabe de sudori pe frunte.
camerele de închiriat, însfârşit el Târziu către 11 se îndură uşa po-
îşi ia inima în dinţi şi intră pe varnică să se desch'dă scârţ'ind şi
nimerite într’una din aceste curţi. balicul îmbrâncit de năvala uriaşe
O babă cu aspectul unei fosile din dela sp3te, dă buzna în birou. La
anticitate îl întâmpină cu multă ghişeu însă altă pacoste. Foile de
afabilitate. cursuri nu’s în ordine şi quaestorul
Novicele stă în faţa gazdei stân- îi refuză înscrierea.
gaciu şi neajutorat. Baba îi înţelege Intervenţia pedelului salvator îl
sfiala şi cu zâmbete şirete îi reco dumireşte şi cu greşelile reparate
mandă locuinţa, o cameră în fundul novicele, trecând şi a doua zi prin
coridorului, cu mobile medievale, acelaş purgator, îşi vede însfârşit
mirositoare a mucegai, cu icoana indexul iscălit şi pecetluit de măria
„răposatului“, care a fost funcţionar sa d-1 quaestor. .
harnic şi cinstit la administraţie, cu Peste etapa a doua trece mai uşor.
multe sentinţe şi nuduri, desemnate Decanul e mai expeditiv. In faţa
pe pereţi, moştenirea generaţiilor Pedelul universităţii manierelor de civilizaţie superioară,
de studenţi, cari s’au perândat prin balicul se simte mititel şi fricos,
acest adâpos Baba îl asigură că Dintr’o cameră lăturalnică apare cumpănind cu multă precauţiune
va avea noroc: cincisprezece doc un personagiu cu o mutră gravă, fiecare răspuns la întrebările deca
tori au ieşit din această cameră. cu pasul larg şi fruntea înălţată, nului. Votul de cive e solemn şi
Blârideţa femeii, care îi evoacă în isbind cu multă autoritate uşa în sfânt, isvorît din cele mai adânci
minte pe mama de-acasă, îl înduio ţâţâni. Balicul bănuind pe rectorul, cute ale sufletului. Iar când marele
şează, iar titula de „domnule doc îşi ridică reverenţios pălăria, dar magister al facultăţii îi întinde mâna
tor“ ce i-o repetă baba cu aplomb, pedelul şef trece nepăsător pe lângă proclamându-1 „cive academic“, noul