Page 8 - 1926-02

-12—1. 1926 ---------î—ifc 0 m s m m —— C O S I N Z E A N A - - - - - - - - -------------------------------Pag. 21

s*a făcut de către oameni competenţi bune, se schimbă prea repede. E- Cărăruşe din pădure
culegerea sistematică a poeziei po­ fectul însă se intensifică, grupând Pardosită cu alune
porale, şi astfel avem un material mai multe poezii cu subiect identic sau
dacă nu prea bogat, totuşi îndestu- sub o titulă, ca simple strofe.“ ...cu şurţe brodate în flori
litor. Aşa cum îl avem însă, şi bun Dm prefaţă, dl Corbu apare ca ...Şi cu fusta sfârticată... etc.
şi rău, şi cu poezie şi fără poezie un alegător şi aranjator original al
adevărată, unde alături de frumuseţi materialului poetic pe care l-a pu­ mai e apoi neologismul poezie şi
neperitoare se înşiră şi banalităţi blicat în „Doina“ dsale. Acest sistem alte câteva.
monotone, el poate forma material însă poate fi discutat nu numai de Pentru frumuseţa lor într’adevăr
de studiu pentru cercetător, nu însă savant sau de folclorist, dar chiar cuceritoare, nu putem încheia această
întotdeauna poezie preţioasă. Pen­ şi de simplul cetitor. Atunci când dare de seamă, fără a reproduce
tru cetitorul pe caje-1 preocupă nu­ tai sau aduci unele versuri ori faci câteva versuri, iată bunăoară poezia
mai partea frumoasă a poeziei po­ schimb cu altele pe cari le des­ vaporoasă a amorului nemărturisit:
porale s’a simţit nevoia de-a selecta prinzi din variante, fără îndoială
ceace e mai frumos din multele că nu „falşifici“ poezia poporală, Frunză verde siminic
colecţii, de-a face deci o antologie fiindcă nu pui nimic delà tine ci Sue mândra pe colnic
a poeziei poporale. Astfel de anto­ lucrezi tot cu material poporal în­ Răsucind la borangic,
logii pe lângă cele parţiale, dintr’un rudit. Dar se pune stăruitoare în­ D_: pe fus n‘a pus nimic
singur domeniu, mai însemnate avem trebarea: pe baza cărui criteriu faci Că se uită dup’ un nor —
două: a dlor O. Densuşianu şi G. această operaţie? — Bată-te pustia dor.
Marna ş n^ci nu îmbrăţişează larg La tot cazul însă, ceeace ne-a
toată p l poporală. Cartea pe dat dsa în „Doina“ e oînmănunchiare par’că e o pânză din Grigorescu,
care a p b ¡cat-o acum dl I. Corbu, bogată a celor mai frumoase ver­ cu toată nelămurirea unui suflet
„Doina,“ ce şi ea o astfel de an­ suri izvorâte din sufletul cu nebă­ delicat şi visător. Sentimentul în­
tologie. In cuprinzătoarea prefaţă, nuite adâncuri, a geniului poporan. străinării are iarăşi exteriorizări de
dsa arată clar, cum a procedat la Sistemul de aranjare aldlui Corbu clasică simplitate şi măreţie:
„selecţionarea şi aranjarea poeziei îl credem dintre cele mai reuşite,
poporale lirice,“ dând şi exemple. îndeosebi pentru părţile I, II şi
„Acelaş cântec în acelaş sat nu ţi-1 IV, deşi ar fi şi aici de făcut unele Frunză verde mărăcini
vor recita nici doi la fel, unul mai observaţii. Dacă „efectul se inten­ Mă duc maică prini străini;
Eu m oi duce voi mi-ţi plânge
l
r adauge altul mai lasă, altul mai sifică“ atunci când urmează mai Tot cu lacrime de sânge:
modifică — fiecare după gustul sau multe poezii în jurul aceluiaşi su­
potriveala cu păţania lui proprie. biect, se cere totuşi o variaţie a lor
Şi aşa se întâmplă, că la un cântec ca să nu urmeze două „strofe“ nu Mărunţele
frumos găseşti amestecate şi versuri numai cu acelaş motiv dar aproape Ca bobu
proaste şi fără rost, cari strică tot cu aceleaşi cuvinte, aşa cum am Uşurele
farmecul cântecului. De ce am fi observat câteva. Tot aşa introdu­ Ca plumbu
legaţi într’o culegere selecţionată să cerea obiceiului „Cununii“ în „Plu- Unde pică
redăm diamantul cu noroi cu tot, guşorul,“ care cuprinde întreagă Lemn despică
când curăţ tul e aşa de uşor şi de povestea muncii plugarului de peste Unde cade
îndreptăţit.“ Pornind din acest punct an, dacă nu se pare frumoasă şi Lemnul arde. —
de vedere dl Corbu spune. „N'am plină de poezie, totuşi pare că prin
adaus dela mine niciun vers, dar lungimea momentului secerişului Cine nu simte frumuseţea simbolului
am desfăcut unele, cari era aparent faţă de celelalte, alterează echilib­ morţii şi a vieţii din toată modestia
că n'au nici o legătură între sine rul poemei. versurilor:
şi numai din greşală au fost legate Atât împărţirea în: I „Dor şi drag“
de olaltâ.,. De câte ori am găsit II „Dor şi jale* III „Voinicie, iubire Săracă lumină-aprinsă
prin ziare sau cărţi, variante cu câte demeam şi moşie“ IV „Chiuituri“ Bătu vântul şi se stinsă,
un vers frumos care lipsea în co­ şi V „Colinde,“ precum şi metoda Bătu vântul pe fereastră
lecţia mea, am introdus versul la eliminării şi înlocuirii unor versuri, Se stinse lumina‘n casă.
locul potrivit... Marea majoritate a pot fi chestiuni de discuţii largi.
poeziilor e însă nemodificată.“ A- Ceace e însă indiscutabil e frumu­ — sau adânca şi nelămurita tris­
ceasta în ce priveşte selecţionarea. seţi poeziilor înmănunchiate în teţe din:
Aranjarea originală — şi noi o cre­ „Doina.“ Spaţiul nu ne lasă să stă­
dem fericită — unde sunt grupate ruim asupra lor şi nici nu e de lipsă Te lasă, te lasă
mai multe poezii sub un titlu su­ căci doar avem atâtea studii fru­ Saicie pletoasă,
gestiv dl Corbu o prezintă aşa la moase asupra acestor câutece. To­ Să te-apuc cu mâna
post-scriptumul prefeţei: „Pe lângă tuşi ni se pare că e interesant să Să ’mpietesc cununa
selecţionarea materialului din punctul notem câteva cuvinte noui, intrate S‘o port totdeauna.
de vedere al creaţi unii artistice, nu în structura versului poporal: Te lasă te lasă
e puţin lucru aranjarea lui. Măr­ Salcie pletoasă
geaua neînşirată poate să te lase Că şi amoru are un dar Să te bată vântul
indiferent, dar te încântă când o Câ-i şi dulce şi amar, Să săruţi pământul
vezi prinsă cu altele în salbă, la loc Amoraşul meu cel bun Să-mi umbreşti mormântul...
potrivit. Poeziile poporale lirice sunt Cum umblă pe drum nebun;
- de regulă scurte; dispoziţia sufle­ Intr’un studiu mai amănunţit ar
tească abia trezită de câteva versuri apoi fi poate interesantă cercetarea ames-