Page 9 - 1926-02
P. 9
Pag. 22 ------------------------- ---............ C O S t N Z E A N A ............■—............. ........... . t2—I. l02é
tecului motivelor dintr’o poezie ordonat, dl Corbu care a lucrat are laturea lui bună pentru crearea
într’alta, a imaginilor luminoase cari vreme multă cu dragoste la „Doina“ unei atmosfere literare, pentru afir
abundă la fiecare pas şi a limbii dsale ne-a dat cea mai bună şi cea marea puternică a unui curent este
pline de mlădieri şi de nuanţe. mai largă antologie a poeziei po însă neprielnic şi uneori chiar
Asemeni cercetarea ritmului poporan porale româneşti. Pentru frumseţea dăunător. Când greutăţile materiale
plin şi el de nuanţe de multeoriabia vesurilor cari se înşiră pe paginile în cari se sbate viaţa unei publi
perceptibile, ar da rezultate frumoase. îngrijit tipărite, am dori ca să aibă caţii culturale sunt atât de mare
Şi-ar mai fi încă şi alte chestiuni, o răspândire cât mai întinsă, şi încât o fac ca după un avânt de
cari ar merita atenţia. Spaţiul şi de-aceea o recomandăm călduros câteva luni şi-apoi după o tânjire
timpul ne opreşte. cetitorilor noştrii. Răsfoind-o vor anemică să dispară, crearea unei
Din punctul dsale de vedere, de-a petrece câteva ceasuri senine şi reviste literare este cel puţin o în-
populariza cele mai frumoase cân vor simţi fiorii adevăratei frumuşeţi drăsneală. Pe lângă acest neajuns
tece poporale şi de-a Ie aduna artistice. mai vine apoi "şi faptul că oricâţi
într'un mănunchiu mare şi frumos Te o fii Bugnariu scriitori credincioşi ar avea un cu
rent, când el curge fărâmiţat în
zeci şi zeci de ramuri în alvii mo
deste nu are aceeaş putere ca şi
când unindu-şi toate puterile ar
luneca într’o matcă largă şi cu
prinzătoare. Cetatea banilor Olteni,
Craiova este astăzi în plină viaţă
literară. Din frământarea aceasta
de neastâmpăr tineresc au răsărit
mereu o mulţime de reviste literare.
Ramuri, Năzuinţa, Flamura şi în
CULTURALE din ultimii ani. Aşa cum a apărut, urmă Suflet Românesc dacă erau
„Calendarul Minervei“ e o carte afirmări de talente viguroase, su
Calendarul Mînervei, pe anul utilă şi aşteptată. Am dori ca anii fereau de apariţia regulată aproape
1926 îngrijit de S. S. R. prin ma viitori să-l aducă din ce în ce mai numai a aceloraşi 2—3 nume la
terialul pe care-1 aduce precum şi bogat şi mai voluminos. sumar. Pentru aceasta credem plin
prin frumoasa-i execuţie tehnică * de miezul unor viitoare rodiri, gân
este printre calendarele noastre de Societatea de Mâine, harnica dul de-a se uni într’o singură revistă
o deosebită frumuseţe şi înălţime. rev stă socială din Cluj pentru îm puternică al Năzuinţii şi Sufletului
Oricâte ar fi revistele literare prin brăţişarea câtor mai muite domenii Românesc, lntr’un oraş de frunte,
cari scriitorul ţine contact cu pu de manifestare spirituală, a început două ramuri viguroase ale aceluiaşi
blicul cetitor şi oricâte ar fi mij să dee lunar şi câte un supliment literar curent se unesc şi-şi împreună pu
loacele prin cari se încearcă crea şi grupând în coloanele sale talente terile şi rostul. E o grupare a rân
rea unei atmosfere familiare între bune, ar putea deveni un factor re durilor din care numai bine poate
scriitor şi public, calendarul prin marcabil pentru viaţa literară a Ar ieşi pentru literatura românească.
însăşi natura lui, este cel mai in dealului, datăf ind răspândirea largă Rtvista astfel închegată în cadre
dicat pentru aceasta. Pătrunzând în — după cât se spune — a Socie- largi şi purtând şi semnificativul
familie ca un prieten trebuincios, tâţ i de Mâine. Pentru trezirea vieţii titlu de Năzuinţa Românească, ar
calendarul poate semăna aici din literare în Ardeal salutăm cu bu fi o puternică tribună de afirmare
plin sămânţa gândurilor frumoase curie şi căldură gestul Societăţii de a spiritului românesc, tribună care
şi a emoţiei de artă. In streinâtate Mâ'ne. Cu unul suntem mai mulţi se cere tot mai mult înălţată. Pro
printre cărţile pentru ,cari se chel- astfel şi mergem cu puteri sporite misiunea de-a ne da astfel prin
tueşte cea mai multă grije, locul de pe acelaş drum şi spre acelaş scop. „Năzuinţa Românească“ o revistă
frunte îl ocupă calendarele şi al Întâiul supliment apărut de Lrăciun, cuprinzătoare şi cu tehnica şi vo
manahurile. La noi de multe ori aduce contribuţiile scriitorilor ar lumul marilor reviste apusene o
calendarul nu era decât un mijloc deleni mai răsăriţi. De remarcat în aşteptăm în realizarea ei. Din atin
de exploatare publică neaducând deosebi traducerile fragede din Ana- gerea alor două generaţii, una ma
aproape nimic pentru ochi şi suflet, creon ale harnicului nostru colabo tură şi alta care se ridică viguroasă,
în afară de partea calendaristică. rator Teodor Mureşanu şi o poezie în conducerea aceleiaşi reviste, nu
»Cartea Românească“ a înţeles să a dlui A. Cotruş. — înregistrăm cu ne îndoim că se vor naşte frumoase
ne dee acum din nou an de an, un bucurie în coloanele noastre gestul înf oriri sufleteşti. Rodul va fi poate
calendar civilizat. De-aceea a cerut Societăţii de Mâine şi-i dorim pu binecuvântat. De-aceia intelectualii
sprijinul Societăţii Scriitorilor Ro tere şi spor. craioveni cari îşi unesc acum o parte
mâni, sub a cărei directă îngrijire * a puterilor, merită toată lauda noastră.
şi din a cărei contribuţii literare Se strâng rândurile. — Viaţa *
vom avea după cum promite dl L. noastră literară de astăzi are as Convorbirile literare din Bu
Rebreanu, an de an un calendar pectul celei mai pronunţate des cureşti şi Almanahul presei române,
de-un nivel din ce în ce mai înalt. centralizări. Poate niciodată nu am aduc în acelaş timp două articole
Din materialul pe care-1 aduce »Ca avut atâtea grupări de scriitori — asupra nefericitului luptător, scriitor
lendarul Minervei“în acest an e de şi mai slabi şi mai buni — ca as şi gazetar bănăţean: Cassian R.
remarcat în deosebi partea artistică tăzi şi atâtea reviste literare şi cul Munteanu. Unul care încearcă să
şi literară care tinde să fie o oglindă turale răsărite în deosebi în oraşele cuprindă în linii generale întreagă
fidelă a mişcării noastre artistice provinciei. Dacă faptul acesta îşi activitatea şi viaţa acestui înflăcărat
