Page 10 - 1926-03
P. 10
Pag. 34 C O S I N Z E A N A 22—1. 1926
de pildă, primesc o reînoită vigoare*
de formule cari însfârşit şi-au re
căpătat duhul dumnezeesc. Marele
indian Rabindranath Tagore a re
constituit în Sadhana din cărţile
sfinte budhiste şi brahmaniste un
întreg sistem care se revarsă şi
cuprinde Cosmosul şi măruntaiele
lui satisfăcând cu prestigiul datelor
ştiinţifice şi a speculaţiunilor seri
oase pretenţia modernă de-a avea
CULTURALE ai noştri, prin menirea sa literară, însfârşit o explicaţie teleologică în
prin mijloacele de stil caşi prin care ştiinţa îşi dă armonios mâna
Premii literare. Revista bucu- realitatea socială care se conturează cu religia.
reşteană „Ideea Eurnpeană“ consta în opera sa, cu excepţia ultimului In România trăim în plină reper-
tând, cu ocazia unei încheieri a „roman“ Adam şi Eva, este un cursiune a acestui curent cu atât
socotelilor financiare, un excedent continuator al direcţiei poporaniste, mai mult, cu cât a găsit un substrat
în bugetul ei — cu care pu{ine înţelegând prin aceasta nu numai înrudit, ortodoxismul nostru. In
reviste dela noi s’ar putea lăuda — mişcarea delà revista „Viaţa Româ ultimul timp a stârnit o aprigă
a hotărât înfiinţarea unui premiu nească“ delà Iaşi, ci toată literatura polemică în publicistică apărată fiind
de literatură, lăsând pe cetitori să cu subiectul smuls din realitatea de puternice talente din jurul re
aleagă ei scriitorul vrednic de a- noastră, din viaţa neamului nostru, vistei „Gândirea“. A pogorît chiar
această dinst ncţie. S’a publicat lista cu toate particularităţile ei caracte din domeniul abstractal teoretizărilor
cărţilor puse la concurs şi s’au ristice, pe când d. Minulescu, rafinat, spre un început de realizare practică.
numărat în două rânduri până acum individualist până la exces, stăpânit Scriitorii M. Sadoveanu şi d. D.
voturile. Mal întâiu s’au votat patru de maniera bolnăvicioasă uneori a Pătrăşcanu în colaborare au dat o
cărţi, adecă patru autori, dintre cari simboliştilor parizieni, reprezintă la carte cu vieţi ale sfiinţilor „Spre
s’au ales doi la a doua votare şi noi „modernismul“ literar, prin care Emaos* în care povestirile impre
acum, al treilea scrutin, va decide însă greşit se înţelege totdeauna o sionează cu aroma lor archaică
definitiv cui sâ’i se dee premiul. literatură neîndreptăţită la viaţă. fără caracterul de artificialitate.
Alegerea se va face între dnii Liviu Alegerea între aceste două distinse Cartea preotului P. Moruşca este
Rebreanu şi Minulescu, cari au reuşit figuri ale literaturii noastre va fi un lăudabil adaus în aceasta direcţie,
să întrunească cele mai multe voturi în orice caz plină de semnificaţie. cu o preocupare mai mult socială,
la al doilea scrutin. Revista „Ideea Dar cine garantează că redaţia ajutată de percepte din Evanghelie
Europeană“ nefiind răspândită în- „ldeei Europene“ nu va selecta şi şi de pilda luminoasă a figurilor
tr'un cerc larg de cetitori, din mo de astădată voturile? Nici în lite femenine din Biblie sau din mucenicia
tive asupra cărora nu putem stărui ratură nu scăpăm de „falsificarea începuturilor de creştinism. Desigur
acum, numărul „alegătorilor“ a fost urnei“ ? pentru un preot e greu să trateze
unic, la început, dar la al doi o problemă socială fără să ia o
lea scrutin s’au înregistrat mai Reîntoarcerea la Evanghelie atitudine mai mult sau mai puţin
multe sute de voturi. Lumea s’a e un caz care se repetă des în de predică. Astfel păcătueşte (d. p.
pasionat pentru un lucru atât de zilele noastre. De cele mai multe d. V. Caic) prin retorism şi pe
neobişnuit şi din orgoliu de a deveni ori trece nebăgată în seamă. Sunt alocurea prin frazări inutile.
judecători cu ¿greutate ai literaturii ca micile svâcnituri ale pământului Totuşi cartea Feminism şi femi
de astăzi, s’au grăbit atâţia, poate abia înregistrate de seismograf. Când nitate în lumina Evangheliei rămâne
chiar fără a fi cetitori frecvenţi ai convertirea e mai răsunătoare, a- un paşnic rechizitoriu şi îndreptar
acestei reviste, să arunce bila lor vând în spatele ei o personalitate al vremurilor noastre cu moravuri
hotărâtoare în urna deschisă. Re de talia lui Giovani Papini, pro libertine.
dacţia revistei s’a crezut însă în voacă nedumerire sau face să înflo
dreptăţită, după cum anunţă, să rească pe buzele cutărui reprezen O Interpretare românească a
anuleze nnele voturi, după un cri tant al opiniei juste, un zâmbet lui „Hamlet“. Cunoscutul autor al
teriu nemărturisit încă. Şi totuşi, înţelegător care îngădue încă o „Aspectelor din Civilizaţia engleză“
aceiaşi redacţie comunică în numă ciudăţenie nostimă, o surpriză amu — Dl I. Botez, ne dă în „Viaţa Ro
rul din urmă că ultimei votări i se zantă în biografia scriitorului. mânească Nr. 10 din 1925 un
va da o semnificaţie şi mai irare, Separe însă că aceasta înghenun- capitol dintr’o lucrare asupra lui
decât era intenţia iniţială, conside- chere spirituală modernă înaintea Hamlet. Cel mai iubit personaj al
rându-se adecă alegerea nu numai cuvântului lui Dumnezeu are un lui Shakespeare, eroul ce a ispitit
între operele înscrise pe lista con senz mai adânc decât dragul de-a cel mai mare număr de cercetători
cursului („Pădurea Spânzuraţilor“ de te expune vederii într’o poză origi intră, astfel, şi’n şirul preocupărilor
Liviu Rebreanu şi „Roş, galben şi nală. Evanghelia devenise pe vren.uri unui român. Faptul e îmbucurător
albastru“ de I. Minulescu), ci ceti pentru scriitorii ruşi strămutaţi astăzi nu numai pentru serviciul atât de
torii să voteze având în vedere în în străinătate o sursă inepuisabilă util ce ni-1 face nouă, cât mai ales
treaga operă literară a acestor doi de taine sufleteşti de verificare a pentrucă lucrarea Dlui Botez adaugă
scriitori, cari reprezintă două direcţii intenţiilor bune. Să nu cităm decât un punct de vedere nou, la şirul
cu totul opuse în mişcarea literară viaţa uriaşului Tolstoi cu sfârşit de atât de lung al interpretărilor ce i
contimporană. D. Rebreanu, unul dramă. Perceptele din Evanghelie s’au dat lui Hamlet. Şi evident, in
dintre cei mai viguroşi romancieri înfăţişate de el în epilogul „Invierei“ teresul, pe care el îl va stârni în