Page 2 - 1926-03
P. 2

ANUL X.                                 CLUJ, 22 IANUARIE 1926                              NUMĂRUL 3


             COSINZEANA





             R   E   V   I  S  T   Ă      L  I  T   E   R  A   R   Ă      S   Ă  P   T   Ă   M   Â   N   A   L   Ă

                     DIRECTOR:             * *            ABONAMENTUL:             *   *             B  I R  O  U  L  :
             SEBASTIAN BORNEMISA * UN AN 300 LEI - EXEMPLARUL 6 LEI * PIAŢA CUZA VODĂ 16



                                UN MONUMENT PENTRU IOSIF VULCAN
                                                        de ALEXANDRU HODOŞ
                L  a      Oradea, în faţa numero­ dătătoare  de  speranţă  a  Magi­  mai  depărtată  a  românismului
             sului  public  bihorean  venit  să   lor călători.                      robitpoiiticeşteatâţiaamardeani.
             se  închine  unei  pioase  amintiri    N'a  putut  să  fie  losif  Vulcan,   Descifrând  în  cartea  trecu­
             a  trecutului,  d.  Octavian  Goga  însuş  Mesia  cel  mult  aşteptat,   tului  nostru  rosturile  culturale
             a  reînviat,  cu  neîntrecutul  său   darafost,celpuţin,prooroculcare   ale  lui  losif  Vulcan,  nu  se  gân­
             dar  de  evocare,  figura  aproape   i-a vestit apropiata-i întrupare...  deşte  nimeni  să  întoarcă  în­
             uitată  a  lui  losif  Vulcan,  nu-    Nici  opera  sa  literară  nu  tre­  dărăt  firul  evoluţiei  noastre  li­
             mindu-1  pe  bună  dreptate:  un    buie  judecată  subt  unghiul  unor   terare,  spre  formulele  artistice
             precursor  al  unităţii  naţionale.   alte  exigenţe.  Judecate  prin  pris­  ale  venerabilului  amfitrion  din
             In  sufletele  noastre,  prinse  tot   ma  unei  estetice  rafinate,  ca   Bihor.  Monumentul,  care  seva
             mai  mult  de  vârtejul  cotidian   aceea  la  care  se  închină  poezia   ridica  în  memoria  lui,  va  fi,  cu
             al  frământărilor  actuale,  s’a  făcut   noastră  nouă,  scrierile  lui  Ibsif  toate  acestea,  ca  o  troiţă  în­
             odată  linişte,  şi  în  valurile  lor,   Vulcan  apar  ca  nişte  naive  în­  fiptă  la  o  răspântie,  arătând
             potolite  pentru  o  clipă,  s’a  og­  cercări  ale  unui  onorabil  dile­  drumeţilor  timpului  calea  pe
             lindit  până  în  adânc  chipul  unui   tant.  Arta  fecundului  autor  al   care vor trebui să meargă.
             bătrân  frumos,  paznic  credin­    „Rugei  de  la  Chisetău“  nu  va     Cine-şi  închipuie,  că  respec­
             cios  al  cugetului  românesc  la   înfrunta,  des’gur,  furtunile  vea­  tul  unor  cinstite  şi  preţioase
             cea  mai  depărtată  piatră  de  hotar   curilor  viitoare,  ca  o  culme   tradiţii  însemnează,  fatal,  o  pie­
             a  acestei  ţări,  astăzi  mântuite.   scânteietoare  de  granit.  Soarta   trificare  a  gândului,  o  renun­
             De-asupra  capetelor  noastre  a    ei  a  fost  legată  de  aceea  a  epocei   ţare  dela  prerogativele  îndrăz-
             fâlfâit  o  aducere  aminte,  şi  am   în care a cerut drept la viaţă.  nelei,  o  apologie  a  inerţiei?  Ar
             ascultat,  venind  ca  de  departe,   Dar  fără  apriga  stăruinţă,  şi   fi  să  nesocotim  cel  mai  rodnic
             glasul  tainic  al  morţilor.  începu­  fără  idealismul  neînfrânt  al  îna­  atribut  al  vieţei,  care  e  necon­
             sem să nu mai vorbim despre ei...   intaşilor  de  felul  lui  losif  Vul­  tenita  ei  mişcare.  Dar  însem­
               Vreme  de  patruzeci  de  ani,    can,  anevoie  ne  putem  închipui   nează  însă  cu  totul  altceva  a
             losif  Vulcan  a  fost  un  entuziast   unde  am  fi  astăzi.  Nu  e  numai   te  arunca,  val-vârtej,  în  necu­
             luptător  al  condeiului,  un  ne­  o  întâmplare,  că  Mihail  Emi-    noscut,  pierzând  pământul  de
             ostenit  semănător  de  încredere   nescu,  Gheorghe  Coşbuc,  sau      subt  picioare,  rupând  orice  le­
             în  câmpul  larg  al  literaturei   Octavian  Goga  şi-au  adăpostit  gătură  cu  obârşia  propriilor  tale
             noastre  începătoare.  A  scris  el   primele  lor  fâlfâiri  de  aripă  în   elanuri,  şi  maimuţărind  simple
             însuş   numeroase    volume    de   casa  literară,  atât  de  primitoare,   reţete  de  atelier  împrumutate
             poezii,  romane,  novele,  drame    a  „Familiei“  din  Oradea.  Nu     de aiurea...
             istorice  şi  comedii  din  viaţa  ţă­  vrem  să  spunem,  că  de  acolo   Iată   pentruce,   sărbătorirea
             rănească.  S’a  sbătut  o  viaţă  în­  şi-au  luat  apoi  sborul  spre  pis­  amintirei  lui  losif  Vulcan  la
             treagă  pentru  întemeierea  unui   curile  înalte  pe  care  au  plutit  Oradea,  prin  graiul  inspirat  a
             teatru  românesc  în  Ardeal,  A    mai  târziu,  cele  trei  mari  ta­  dlui  Octavian  Goga,  s’a  ridicat
             condus  revista  „Familia,“  care   lente  reprezentative  ale  poeziei   la  înţelesul  unui  tâlc  adânc
             ca  o  candelă  nesecată  a  în­    noastre  româneşti.  Această  po­   pe  seama  generaţiilor  tinere.
             sufleţirii  şi  a  credinţei  a  lu­  trivire  subliniază  însă  misiunea  Nu  vor  dispreţui,  acestea,  stră­
             minat  fără  încetare  în  pacea    de  deschizător  de  drumuri,  pe   duinţele  celor  ce  au  păstrat
             interioară  a  căminurilor  părin­  care  losif  Vulcan  a  exercitat-  o,   torţa  vie  a  unui  ideal  de  artă.
             ţilor  noştri,  vreme  de  patruzeci   slujind  în  chip  conştient  ideia   Numai  astfel  flacăra  ei  s’a  pu­
             de ani, în tocmai ca steaua         unităţii  naţionale,  la  graniţa  cea  tut transmite mai departe.
   1   2   3   4   5   6   7