Page 2 - 1926-03
P. 2
ANUL X. CLUJ, 22 IANUARIE 1926 NUMĂRUL 3
COSINZEANA
R E V I S T Ă L I T E R A R Ă S Ă P T Ă M Â N A L Ă
DIRECTOR: * * ABONAMENTUL: * * B I R O U L :
SEBASTIAN BORNEMISA * UN AN 300 LEI - EXEMPLARUL 6 LEI * PIAŢA CUZA VODĂ 16
UN MONUMENT PENTRU IOSIF VULCAN
de ALEXANDRU HODOŞ
L a Oradea, în faţa numero dătătoare de speranţă a Magi mai depărtată a românismului
sului public bihorean venit să lor călători. robitpoiiticeşteatâţiaamardeani.
se închine unei pioase amintiri N'a putut să fie losif Vulcan, Descifrând în cartea trecu
a trecutului, d. Octavian Goga însuş Mesia cel mult aşteptat, tului nostru rosturile culturale
a reînviat, cu neîntrecutul său darafost,celpuţin,prooroculcare ale lui losif Vulcan, nu se gân
dar de evocare, figura aproape i-a vestit apropiata-i întrupare... deşte nimeni să întoarcă în
uitată a lui losif Vulcan, nu- Nici opera sa literară nu tre dărăt firul evoluţiei noastre li
mindu-1 pe bună dreptate: un buie judecată subt unghiul unor terare, spre formulele artistice
precursor al unităţii naţionale. alte exigenţe. Judecate prin pris ale venerabilului amfitrion din
In sufletele noastre, prinse tot ma unei estetice rafinate, ca Bihor. Monumentul, care seva
mai mult de vârtejul cotidian aceea la care se închină poezia ridica în memoria lui, va fi, cu
al frământărilor actuale, s’a făcut noastră nouă, scrierile lui Ibsif toate acestea, ca o troiţă în
odată linişte, şi în valurile lor, Vulcan apar ca nişte naive în fiptă la o răspântie, arătând
potolite pentru o clipă, s’a og cercări ale unui onorabil dile drumeţilor timpului calea pe
lindit până în adânc chipul unui tant. Arta fecundului autor al care vor trebui să meargă.
bătrân frumos, paznic credin „Rugei de la Chisetău“ nu va Cine-şi închipuie, că respec
cios al cugetului românesc la înfrunta, des’gur, furtunile vea tul unor cinstite şi preţioase
cea mai depărtată piatră de hotar curilor viitoare, ca o culme tradiţii însemnează, fatal, o pie
a acestei ţări, astăzi mântuite. scânteietoare de granit. Soarta trificare a gândului, o renun
De-asupra capetelor noastre a ei a fost legată de aceea a epocei ţare dela prerogativele îndrăz-
fâlfâit o aducere aminte, şi am în care a cerut drept la viaţă. nelei, o apologie a inerţiei? Ar
ascultat, venind ca de departe, Dar fără apriga stăruinţă, şi fi să nesocotim cel mai rodnic
glasul tainic al morţilor. începu fără idealismul neînfrânt al îna atribut al vieţei, care e necon
sem să nu mai vorbim despre ei... intaşilor de felul lui losif Vul tenita ei mişcare. Dar însem
Vreme de patruzeci de ani, can, anevoie ne putem închipui nează însă cu totul altceva a
losif Vulcan a fost un entuziast unde am fi astăzi. Nu e numai te arunca, val-vârtej, în necu
luptător al condeiului, un ne o întâmplare, că Mihail Emi- noscut, pierzând pământul de
ostenit semănător de încredere nescu, Gheorghe Coşbuc, sau subt picioare, rupând orice le
în câmpul larg al literaturei Octavian Goga şi-au adăpostit gătură cu obârşia propriilor tale
noastre începătoare. A scris el primele lor fâlfâiri de aripă în elanuri, şi maimuţărind simple
însuş numeroase volume de casa literară, atât de primitoare, reţete de atelier împrumutate
poezii, romane, novele, drame a „Familiei“ din Oradea. Nu de aiurea...
istorice şi comedii din viaţa ţă vrem să spunem, că de acolo Iată pentruce, sărbătorirea
rănească. S’a sbătut o viaţă în şi-au luat apoi sborul spre pis amintirei lui losif Vulcan la
treagă pentru întemeierea unui curile înalte pe care au plutit Oradea, prin graiul inspirat a
teatru românesc în Ardeal, A mai târziu, cele trei mari ta dlui Octavian Goga, s’a ridicat
condus revista „Familia,“ care lente reprezentative ale poeziei la înţelesul unui tâlc adânc
ca o candelă nesecată a în noastre româneşti. Această po pe seama generaţiilor tinere.
sufleţirii şi a credinţei a lu trivire subliniază însă misiunea Nu vor dispreţui, acestea, stră
minat fără încetare în pacea de deschizător de drumuri, pe duinţele celor ce au păstrat
interioară a căminurilor părin care losif Vulcan a exercitat- o, torţa vie a unui ideal de artă.
ţilor noştri, vreme de patruzeci slujind în chip conştient ideia Numai astfel flacăra ei s’a pu
de ani, în tocmai ca steaua unităţii naţionale, la graniţa cea tut transmite mai departe.