Page 10 - 1926-4-5

Pag. 46 ¿ Ö S I N Z B A N A fim a tm ■ ■ » ■ ■ ■ ii—|. 1M6

stilul artistic al regiunii, şi în cad­
rul firesc de manifestare, în virtu­
tea acelui principiu al regionalis­
mului cultural creator, să înfăp­
tuiască o evoluţie a acestui stil,
prin selectarea elementelor lui şi
prin perfecţionarea lor tehnică. în­
suşi patrimoniul artistic al neamu­
lui va ieşi sporit din această luc­
rare şi înălţat în valoare estetică.
Se pare că chiar la numirea cor­
pului didactic al şcoalei s’a avut
tale se scutură a doua zi după as­ în vedere această necesitate de or­
Şezătorile „Societăţii Scriito­ cultare, cum s’a făcut cu ocaziunea din mai înalt, căci profesorii, în
rilor Români. — Se pare că, cul­ unora dintre turneele provinciale marea lor majoritate sunt artişti
tura românească, vânzolită în cei ale anilor trecuţi. Fiecare dintre cele de origine ardeleană, pregătiţi în
şapte ani de după unire de o mul­ şase şezători reprezintă câte o gru­ parte la institutele speciale din ţară,
ţime de curente, reintră în epoca pare principală din literatura noas­ dar mai ales la institute similare
de cristalizare a direcţiilor, în care tră în frunte cu teoreticianul ei din ţări apusene. Mai însemnăm că
se afla într’o anumită măsură recunoscut. Iată seria conferinţelor cei mai mulţi dintre ei sunt din
înainte de războiu şi din care I. (30 Ianuarie) Octavian Goga: prima vrâstă bărbătească, tineri cari
a fost clătinată de marele eveniment Ideea naţională în literatură; II (6 îşi vor merita alegerea mai mult din
al unităţii noastre politice. In atmo­ Februarie) M. Dragomirescu: Ştiinţa străduinţa lor viitoare, decât din
sfera de după unire, inundată de un literaturii; 111 (13 Februarie)E Lo- realizarea — dealtfel destul de fru­
justificat lirism, se ridică stâlpii de vinescu: Poesia nouă; IV (20 Fe­ moasă şi de promiţătoare — de
foc ai principiilor în jurul cărora bruarie, Al. 7zigara-Samurcaş: Arta până acum. Intre ei, alăturea de
soldaţii noi se înşiruie, unii îndem­ populară şi literatura; V (27 Febru­ elanul lor exuberant, pictorul Alex.
naţi de glasul conştiinţei, iar alţii arie) M.Ralea: Poporanismul în li­ Pap, directorul şcoalei, aduce cal­
— şi numărul acestora este mult teratură: Vi (6 MartieJ Nichifor mul şi experienţa încercată a unei
mai mare — după interese. Semne Crainic: Tradiţionalismul. vrâste mai mature, care şi-a avut
despre zorii unei astfel de epoci de Sperăm că S. S. R. nu ne va lăsa epoca ei de glorie.
lămurire a noastră sunt cărţile apă­ să culegem ideologia literaturii noas­ *
rute în ultimul an, în cari, dacă pro­ tre din mutilările dărilor de seamă Expoziţia Maria Drăgan —
blema naşterii, desvoltării şi per­ ale gazetelor; editarea tuturor con­ Cabadaieff. — Sala Prefecturii
spectivelor culturii şi- civilizaţiei ferinţelor, în jurul cărora să se adăposeşte iarăş o expoziţie de
noastre nu sunt pe deplin rezolvate, grupeze păiţi alese din operele pictură românească. Faptul e îm­
ele sunt puse în discuţie şi preocupă scriitorilor din grupările respective, bucurător, pentrucă expozanţii —
serios „aristocraţia“ noastră intele­ ar constitui un frumos almanah al ei. deşi d-1 D. Cabadaieff e bulgar de
ctuală. Viaţa culturală a capitalei — * naşte're, însă e român prin aclima­
ca în orişicare altă ţară unde ne­ O şcoală de Belle-Arte în Cluj. tizare şi sentimente — frământă, în
fastul sistem centralizator adună în — In pezenţa d-lui Alexandru La- plastica colorilor şi în tăietura de-
capitală cea mai aleasă parte a bu­ pedatu, ministrul artelor şi cultelor, semnului, pământul nostru în linia
nătăţilor provinciei — oglindeşte s’a inaugurat în 17 Ianuarie şcoala tradiţiei noastre artistice. Dna Maria
mai bine aproprierea epocii de ridi­ de Belle-Arte din oraşul nostru, Drăgan se mărgineşte în marea
care în conştiinţă a aspiraţiilor sălăşluită deocamdată în pavilionul parte a tablourilor dsale la portret,
noastre după o cultură, în care să din parc. Un gând al Consiliului făcând astfel abatere dela preferin­
grăiască demn şi în spiritul veacu­ Dirigent, satisfăcând o necesitate ţele femeilor-pictori pentru flori.
lui întreaga naţie din cuprinsul ho­ simţită a regiunii de dincoace de Amândoi sunt continuatori, nu re­
tarelor mărite. La „Institutul Social“ munţi, a luat astfel fiinţă prin con­ voluţionari. Vis-a-vis de intrare is-
al dlui D. Guşti a început seria de lucrarea morală şi financiară a mi­ beşte tabloul (singurul al) dlui
conferinţe asupra Capitalismului, în nisterului artelor şi a primăriei lo­ Cabadaieff: Ne unim cu ţară mamă.
care toate laturile problemei acesteia cale. Se vor pregăti aici viitorii Este păr. I. Lupaş, în odăjdii, înăl-
sunt desbătute de specialiştii tuturor profesori de desem din învăţămân­ ţând crucea peste capetele desco­
taberelor de idei. Problema este — tul secundar, — scopul mai Utili­ perite ale credincioşilor, cari îşi
credem — mult mai actuală şi mai tarist al şcoalei, şi se va sprijini, strâng rândurile în juru-i c'o vie
fundamentală pentru viaţa noastră prin puţină tehnică şi prin pildă mişcare. Pete de soare însufleţesc
culturală şi socială decât cele dis­ teoretică, desvoltarea talentelor înâs- acel grup pur ortodox, străluminând
cutate în anii precedenţi. cute pentru o creaţie superioară în frunţi şi braţe: fruntea „preotului
O lămurire a tendinţelor cari fră­ domeniul artelor plastice, — scopul cu crucea’n frunte“ nu luceşte în
mântă cea mai importantă ramură ei mai idealist. Tânăra şcoală de raze. Să fie un simbol? Deobiceiu
a culturii noastre : literatura, vor arte plastice din capitala Ardealului frunţile apostolilor sunt limpezi.
încercă şi cei şase conferenţiari ai mai are însă o menire. Din elemen­ Variind originea luminei, altă im­
S. S. R, în cele şase şezători pe tele străvechi ale artei decorative presie ar fi lăsat, nepierzând nici
cari societatea le aranjară în Ca­ populare din această regiune şi din peisajul de un verde fraged, deci
pitală. Şi bine face S. S. R. că de realizările artei culte de până acum, crud, primitiv ca poporul, nici com­
astădată nu-şi deschide şezătorile ea va trebui să studieze sensibili­ poziţia ingenioasă, dar cam neve­
eu discursuri ocazionale, încărcate tatea plastică specifică a regiunii, rosimilă.