Page 7 - 1926-4-5
P. 7
31—1. 1926 -------------------------- --------- C O S I N Z E A N A - - - - Pag. 43
Sentimentul de intimă legătură cu Pentru a vă putea convinge despre şi âceîe lor prinse în răşină
natura este firul roşu al pastelurilor aceasta vă rog să recitiţi Tămâie par gene pline de urdori.
din volum, care atinge, tot odată, şi fulgi şi veţi găsi în el intimita Amurg — şi de copite niciun tropot.
Şiştarul cântă — şi prin văi —
şi poeziile cu fondul deosebit. Poe tea caldă şi mângăioasă a unei seri prin văi — răsună laptele
tul are un cerc de senzaţii mai bine de iarnă dintr’un sat românesc; întocmai ca un clopot“.
conturat decât în întâiul volum; de citiţi apoi următorul pastel al unui (Mă odihnesc lângă o
câteori descrie natura ori dă ex amurg de vară şi în câteva linii piatră de hotar, p. 85)*
presie sentimentului sau ideii, el îşi sugestiv aruncate, veţi întâlni icoana
ia imaginile din acest cerc. Imagi vieţii şi naturii din muntele nostru: In volumul In marea trecere şi
nile lui Blaga poartă marcă proprie mai ales în drama Tulburarea ape
de frăgezime, noutate şi subtilitate. Mă olihnesc lângă o piatră de hotar ; lor nota vieţii româneşti se va ac
S’ar puteâ scrie un studiu întreg şi florile se ’nalţă în vârful degetelor mici centua la poet. Şi ascultând de în
delà picior, —
despre întinderea şi adâncimea vi ca să mă vadă. demnurile personalităţii lui, el va
ziunii lui plastice. In treacăt amin O copilandră mulge o vacă ; căută şi aci elementele pure pe cari
tesc, că între senzaţiile lui nu se arcul ugerului plin le va găsi în satul de munte, nu
găsesc numai cele vizuale şi audi asvârle o săgeată cleul de viaţă mai ferit de difor-
de lapte în şiştar.
tive — pline de frăgezime şi spon Brazi se leagănă în muschiu, uşori, — mările civilizaţiei.
taneitate şi acestea, — ci şi cele,
mai rare, olfactive şi tactile. Pentru îtMfMUATOM I
exemplu aleg pastelul Tămâie şi
fulgi, (p. 71, pe care-1 citez în în
tregime pentrucă voi mai vorbi C R O N I C A
despre el, din alt punct de vedere:
Lumini scăpate din cuptor se zbat intre
[pereţi DKANiATiCÂ
şi trupul moale ca de în curat
şi părul ţl l-al uns peste-o cădelniţă
’n tămâie, ~r«~ - > ---■ r-i ^ ^
fir de fir,
ca să miroşi la fel cu’n patrafir.
Prin sat trec sănii grele de tăceri Ruy-Blas dramă în 5 acte de Victor Hugo. Trad. de Ollănescu-Ascanio.
Cu genele ghicesc poteca sărutărilor
, [de eri. Lista pieselor streine jucate la Drama romantica franceză, repre-
Fulgi moi şi graşi imi troenesc
în pace lumea ca de scrum, teatrul nostru naţional, se compune zintată prin Hugo, Vigny şi Musset,
şi fulgi de-aramă asvârliţi din cer în deosebi din piese franceze. e o evadare din formulele strâmte
par clopoţeii atârnaţi Drama şi mai ales comedia fran şi elegante ale clasicismului sec.
de gâtul paşilor de cai pe drum. ceză s’a bucurat şi se bucură încă, XVIl-lea. Prin înbrăţişarea largă a
Ciobani întârziaţi pe uliţi simt,
că cei cari s’au culcat, de un remarcabil succes şi de o sufletului omenesc, a istoriei, a rea
au clipe de tămâie şi de in — caldă primire în faţa publicului ro lului şi-a fantasticului dus până la
curat. mânesc. Sprinteneala acţiunii şi spi limită, prin amestecul uneori pito
Curat“. ritul uşor de zimbitoare ironie, sunt resc al tuturor genurilor de poezie
în cele câteva pasteluri poetul a pietrele unghiulare pe cari se razimă dramatică, şi prin infusiunea de li
prins aspecte unice de-ale naturii această primire. Râsul provocat prin rism, ia caracterul unei vaste sinteze,
în diferite anotimpuri şi părţi ale intriga neaşteptată, brodată cu o tinzând spre ceva măreţ şi gigantic.
zilei. Şi’n pastelurile lui simţim ceva bunicică doză de picanterie, a pro Spărgând clişeele vechi în cari a
din farmecul naturii şi a satului dus pătrunderea tot mai pronunţată fost încătuşată de rigoarea clasicis
românesc. Va părea curioasă această a uşoarelor comedii moderne în mului, drama romantică într'un su
afirmaţie mai ales în ochii acelora rapertoriul nostru îngăduitor. Aşa prem avânt sufletesc, năzuieşte să
cari au învinuit pe poet că nu are se explică năvala neaşteptată afle- îmbrăţişeze infinitul. Revoluţionară
nicio legălură cu tradiţia literară culeţelor parisiene de talia cutarelor prin esenţă, pateticul şi sensaţionalul
românească şi în general, cu spe „Năzdrăvănii ale divorţului“, „Dis ocupă în ea un loc de frunte. Fan
cificul sufletului şi naturii româneşti. părut* etc., etc. Dacă direcţiunea tezia aleargă nestăvilită, tiradele
La afirmaţia noastră nu ne duce teatrului s’ar lăsa însă condusă nu retorice şi însufleţite de-un lirism
însă numai elementele etnice cari mai de gustul unui anumit public, clocotitor, se unesc cu gesturi cu
se găsesc resfirate ici colo (Poe care judecă teatrul sub unghiul prinzătoare. Sufletul împins par’că
tul vorbeşte de „miros de patrafir“, râsului, ar însemna să rămână numai în salturi sălbatice de nevăzute re
de „clipe de tămâie şi de in“ în la periferiile literaturii. Lucrurile sunt sorturi interioare, oscilează când
Tămâie şi fulgi; de un cioban cu însă, din fericire, altcum. Din când între prăbuşiri vertiginoase, când
„obrajii sdrenţuiţi întocmai ca un în când ni se prezintă într’un mod între înălţări serafice, rămânând însă
prapur vechiu“ în La mănăstire uneori mai mult decât onorabil, şi totdeauna grandios. In avântul acesta
(p. 57) etc; exemplele se pot în capodoperele literaturii streine. „Doc spre măreţ, mijloacele scenice apar
mulţi) ci, mai ales, natura intimă a torul în dilemă“ sau „Fraţii Kara- insuficiente. Fluviul romantic e silit
poeziei lui, ritmul ei care se regă mazov“ sunt printre coloanele ver să se canalizeze în alvii mărunte şi
seşte în sufletul nostru şi pe cari tebrale ale repertoriului actual. Ni de-aceea drama romantică, în afară
nu le putem exprima, dar simţim se anunţă premiera vestitei „Nunţi de decorul într’adevăr măreţ, lu
dela întâia atingere cu ele că nu a lui Figaro“, iar acum în urmă s’a crează cu elemente scenice cari
mai aci au putut înfieri, în mediul jucat drama de înalt avânt liric a uneori au caracter de farsă. Poezia
natural şi sentimental românesc. lui V. Hugo: „Ruy-Blas*. dramatică însăşi, prin lirismul prea
