Page 8 - 1926-4-5
P. 8
Pag. 44 .......................................... — C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - -------------------------- 31—1. 1926
exagerat, bun pentru ode avântate, lipsite în unele locuri de măreţia tul Interpreţilor, atunci când nu au
pierde din interesul scenic. recerută, au fost mulţumitoare. In fost sub aşteptările publicului, au
Ruy-Bias, haimanaua cu suflet rolul titular, dl Zaharia Bârsan — ni rămas doar în onestă mediocritate,
mare, ajunge lacheul lui Don Salluste, ţel răguşit — a creat un erou de pro în afară de câteva momente de
ministru ia curtea Spaniei. Dintr’o porţii mari, în deosebi în energica licăriri. Vina e şi a traducerii în
încurcătură amoroasă, Don Salluste evadare romantică din scena plină vechite. Decorul grandios, dar totuşi
cade în disgraţia reginei, care-1 va de satiră muşcătoare, pe care-o are prea redus la anumite situaţii, s’a
exila. Înainte de-a fi însă exilat, cu nobilimea în act. III. Sublinierea întegrat în mod fericit conţinutului.
are grija să făurească un diabolic cu gesturi aspre şi scurte a conţi Prin strălucirea lui şi a costumelor,
plan de răsbunare. Simţind că Riy- nutului de revoltă morală, a fost în sensul regisorial al cuvântului,
Blas, lacheul, iubeşte în taină pe măestru redată. Dnii Neamtzu Otto- spectacolul a fost dinte cele mai
regina, îl îmbracă în haine de nobil nel şi Vasilescu au dat în actul IV. reuşite. Petru o piesă care repre
şi-l prezintă ca pe-un văr al său câteva scene demne de comicul zintă o epocă literară, am fi aştep
cu numele de : Don Cezar de Bazan. greu, robust şi nesubtilizat, — chiar tat însă ceva mai mult.
Ii ordonă apoi să lucreze în aşa fel, violent uneori — al lui Hugo. Res- Teofll Bugnariu.
ca să fie iubit de regină şi să ajungă
amantul ei. Regina care-1 iubeşte şi
ea în taină pe Ruy-Blas — acum
cu nume de împrumut: Don Cezar
— îl ridică din onoruri în onoruri,
făcându-1 în urmă prim-ministru.
Ruy-Blas, mare, genial şi virtuos,
cu toată umilinţa originii sale, lu
crează energic pentru salvarea Spa
niei având pentru aceasta certuri
cu nobilimea hrăpăreaţă. Regina
care-1 urmăreşte, începe să-l adore.
Lucrurile se precipită şi iată sufletul SEPTlMIU POPA: SĂRUTUL CEL MAI DULCE şi alte povestiri.
lui Ruy-Blas alături de cel al re- BIBLIOTECA „DIMINEAŢA“.
ginii. Apariţia demonică a lui Don Al doilea volumaş al dlui Septi- actualei generaţii de scriitori arde
Salluste îi aminteşte însă că e la miu Popa: „Sărutul cel mai dulce“, leni cari n’au descălicat peste Car-
cheu. Vrând să-şi răsbune, Don e plămădit din acelaş aluat sufle- paţi. Un povestitor care ştie să' dee
Salluste printr’un mijloc neruşinat, tusc ca şi Povestiri-le despre cari întâmplărilor mărunte şi banale
aduce pe regină la Ruy Blas. Atunci am vorbit în coloanele acestei re uneori din cari îşi modelează bu
apare şi el şi o şomează să pără viste. Acelaş e stilul şi aceeaşi e căţile literare, un farmec deosebit
sească tronul Spaniei dacă vrea să şi atmoâfera în care sunt împletite şi o cuceritoare căldură. Să luăm
nu fie scandal. Ruy-Blas revoltat povestirile şi schiţele dsale. Deşi e bunăoară schiţa: „La circ*. Care-i
de atâta mârşevie îl ucide fără milă. la a doua carte literară, critica subiectul? O mamă săracă stă cu
Cerând iertare dela regină se otră noastră n’a văzut încă în domnul cei doi copii ai săi în faţa unui
veşte, scăpând astfel cinstea femeii Septimiu Popa, oricât ar fi de ri circ. In jurul ei e lume multă şi
iubite. sipit prin reviste, un talent care veselă care va intra la reprezentaţie.
Scheletului acesta îndrăsneţ prin şi-a dat măsura putinţelor sale în Ea nu-şi poate duce copilaşii căci
năzuinţele lui Ruy Blas lacheul, schiţe bine conturate, stăpânite de nu are bani. Clownul care face pro
V. Hugo i-a dat amploarea dramei un culorit fraged şi tineresc. S’a pagandă, aţâţă tot mai mult curio
romantice. Decorul luxos şi în pro întâmplat şi cu dsa ceeace s’a mai zitatea lumii, şi copiii după fiecare
porţii neobişnuite, avântul frazei, întâmplat şi cu alte talente arde vorbă ispititoare zic: auzi mamă?
amestecul tragicului cu comicul cel leneşti. Ce bine poate doar aduce Ea aude, şi i-se rupe inima, de du
mai autentic (act IV), sensul de un popă ardelean în scrisul româ rere. Un domn înduioşat, care-i
simbol al eroilor principali şi liris nesc? Şi cu toate acestea, deşi vede, vine şi le dă 4 lei să intre.
mul revărsat din plin, sunt numai nu-i înregistrat pe răboj de critica Mama priveşte banii şi gândeşte
câteva caracteristice romantice. To- oficială, dl Septimiu Popa e un ce mâncare bună ar putea să cum
tuş pentru simţul rafinat al privi scriitor remarcabil. Scrisul dsale pere cu ei, dar să nu strice bucuria
torului modern, multe părţi ale piesei, oscilează între schiţa uşoară de si copiilor îi duce în circ. — Subiect
rămân artificiale. însuşi instrumentul tuaţii, presărată cu glume şi zim- de toate zilele, de care întâlneşti
răsbunării, scrisoarea de probă, dic bete poznaşe, şi între povestirea la fiecare colţ de stradă: O mamă
tată lui Ruy Blas, e un mijloc banal curgătoare, uneori lunecând printre săracă cu doi copii; un domn mi
de comedie uşoară.— In franţuzeşte prea multe flori de stil, dar redusă los care-i dăruieşte. Şi totuşi din
ceea ce-i dă un deosebit farmec lui la un sâmbure simplu de întâmplări. acest subiect banal, ce" schiţă dră
Ruy-Blas, e forma întraripată a ver Atunci când încearcă genul nuvelei guţă şi plină de duioşie raiă şi
surilor lui Hugo. — O traducere mai largi şi mai puţin subiective, discretă a ieşit de sub condeiul
oricât de fidelă nu poate reda însă, literatura dlui Popa îl atinge numai, dlui Popa. Câteva crâmpeie vor
întreg tezaurul poetic pe care-1 dar rămâne tot în limitele povesti- arăta cum îşi construeşte dsa din-
ascund. Acest lucru se simte şi în rei, căci pentru o creaţie obiectivă tr’un material atât de redus dar cu
traducerea, învechită pentru limba zidită-pe observaţie îi lipsesc mij miez, schiţele şi povestirile, cum
de azi, a lui Ollănescu-Ascanio, loacele. în câteva linii reuşeşte să dee con-
uneori chiar supărător de corectă. Dl S. Popa, este astfel unul din turele unui desemn clar. „Cu ochii
Interpretarea precum şi jocul, deşi tre povestitorii cei mai preţuiţi ai aţintiţi înspre clown îi urmăreau
