Page 9 - 1926-4-5

31—i. 1926 ■■■...■ .....—* ----- fa— C O S I N 2 E Â N A — * Pag. 45

toate gesturile, îi sorbeau fiecare să mărturisim, că nu am dat de cercetată cu deamăruntul de toţi
cuvânt şi râdeau din adâncul inimii. progrese cari să apară la prima ve­ cei chemaţi a conduce destinele
O femee înaltă şi uscăţivă, cu o- dere. Se pare că talentul dlui Popa acestei ţări cu un popor atât de
brajii galbeni, cu* amândouă mâinile e la un nivel constant şi că în vo­ viguros şi bun.
aşezate pe umerii lor îi privia mul­ lumaşul al doilea nu a dat bucăţi Introducerea autorului e ea însăşi
ţumită şi râdea când vedea că râd cari să se ridice deasupra celor de o imprtanţă deosebită.
ei. Era mama lor. Când îşi întor­ din întâiul. Putinţa dsale de creaţie Din înşirarea însăşi a titlurilor
ceau căpşoarele înspre dânsa, le s’a cristalizat şi pentru acest volum capitolelor lucrărei acestea, se vede
zâmbia şi cetia în ochii albaştri ai în schiţe şi povestiri de aceeaşi importanţa studiului profesorului
fetiţei strigătul de bucurie: — Auzi valoare şi chiar cu aceiaş procedeu Dr. I. Moldovan.
mamă!“. Clownul ispiteşte mereu tehnicuneori caîn „Povestiri“. Ceeace Cap. I. Eugenia, ereditatea şi se­
sufletul copilaşilor şi această ispi­ ar putea deveni cu vremea manieră, lecţi unea,
tire e dusă în mod’ ascendent şi şi aceasta ar fi o pagubă. Credem
în schiţă, — şi fiecare îndemn al însă că bucăţile noului volum, au Cap. II. Problema populaţiei. O
clownului scoate din sufletul copi­ fost scrise cam în aceiaş timp cu problemă de o impotanţă cardinală
laşilor săraci un rugător şi înduio- cele din Povestiri, şi de aceea — pentru viitorul neamului nostru în­
şetor, auzi mamă! care se înfige deşi valoroase, — nu arată un pro­ deosebi. Forţa numerică a poporu­
tot mai adânc în inima femeii. — gres vădit faţă de acestea. Oricum, lui nostru trebue susţinută pentru
„Vreţi să vedeţi pe omul cu capul aşteptăm desfăşurarea progresivă a acest motiv de calităţi bilogice re­
de oţel şi pe şarpele cu picioarele talentului dlui Popa, desfăşurare în marcabile.
de plumb? Dar pe Minodora cea care credem. Va putea să ne-o dee Cap. III. Aplicarea practică a
cu părul de aur, care înghite şar­ în împrejurările de faţă? Vom vedea. Igienei Naţiunei. La baza măsurilor
pele din trei înghiţituri? Dar pe Teofil Bugnariu. Igienei Naţiunei stă incontestabil
moima care ghiceşte norocul fete­ familia.
lor? Dar pe luptătorul dela Misis- * Aceste măsuri se pot sublinia:
sipi, care ţine pe braţe şapte cro­ a) Igiena generală a căsătoriei şi
codili? Onolioliolio 1 Butf. — Auzi IGIENA NAŢIUNEI a vieţei conjugale.
mamă 1“ Şi aşa mai departe po­ b) Scutirea familiei de infecţiuni
vestea se 'nchiagă înainte, curgând de Profesor univ. Dr. Iuliu Moldovan
într’un stil adecvat fondului şi îm­ Asociaţiunea pentru literatura ro­ ori intoxtcaţiuni (boli venerice, al-
colism), dăunătoare generaţiei vii­
prejurărilor. Aşa curg, tot cam în mână şi cultura poporului român, toare.
aceiaş ritm şi celelalte bucăţi ale s’a hotârît a înscrie în progra­ c) Eliminarea dela procreaţie a
volumului. Pentru situaţiile ei pos- mul său de activitate ridicarea şi indivizilor cu defecte grave, eredi­
naşe şi pentru bobul cald de amin­ a nivelului sănătăţii fizice şi mo­ tare, cari produc o deterioare cali­
tire care tremură undeva departe rale a poporului nostru. In acest tativă a urmaşilor.
în dosul acţ unii, amintim „O mică sens, a înfiinţat o subsecţie igienică
a) Selecţionarea spre procreare a
feministă“ precum şi Istoria din şi biopolitică: Sarcina statului prin elementelor cu calităţi superioare;
r
alte vremuri“ cu desgroparea unor munca acestei subsecţii se uşurează uşurarea procreărilor.
apuse vremuri din şcolile Blajului. mult. Munca pe care trebue s’o e) Combaterea mortalităţii infan­
Plină de zimbet uşor şi blând „Să­ depuie îndeosebi medicii, membrii
u
rutul cel mai dulce , „Chibritul fer­ „Astrei“ începe cu pregătirea tere­ tile, problemă de un interes într'ade­
mecat“, şi „A fost odată“. De re­ nului printre intelectuali. Pentru văr vitală.
f) Evitarea severă a unui amestec
marcat obsesia gradată a clopotelor pregătirea massei intelectuale, s’a nedorit de rase sau a unei concu­
cari îl urmăresc pe Mişcu din „De­ resimţit nevoia redactării unei bib­
getul lui Dumnezeu“. Totuşi la înăl­ lioteci practice, care indirect va renţe tot nepoftite de rasă. E pro­
blema Imigrării, emigrării şi colo­
ţimea unei arte covârşitoare, nu se răspândi în popor cunoştinţele ele­ nizării interne...
ridică literatura dlui Septimiu Popa. mentare despre legile biologice, cari g) Asigurarea celei mai bune va-
Povestirile dsale, prin însăşi natura ne conduc viaţa, despre urmările
lor, nu îţi aruncă în pragul sufle­ nerespectărilor şi despre măsurile liditări a capitalului biologic na­
tului stăruitoare întrebări sau pro­ necesare pentru a garanta prospe­ ţional.
h) înregistrarea şi urmărirea stărei
bleme măreţe prin adâncimea lor. ritatea naţiunei şi a patriei. şi evoluţiei acestui capital.
Nu te frământă şi nu te tulbură ci Titlul de mai sus este cel al i) Educaţia eugemcă. Educaţia
se strecoară liniştit în tine ca şi
odihna binefăcătoare, prelingându-se primului număr din biblioteca de această integrală trebue acomodată
eugenie şi biopolitică. Apare sub di­
cu foarte mare prudenţă stadiilor
în suflet potolit şi blând. De-aceea recţia prof. Dr. I. Moldovan, atât de evoluţie fiziologică. Şi părinţii
literatura dlui Popa poartă în mie­ de cunoscut nu numai la noi ci şi şi şcoala şi biserica trebue să educe
zul ei o notă pronunţată de fami­ peste hotare ca, unul cu vaste cu­ individul ce învaţă să respecte legile
liaritate, fiind mai mult distractivă noştinţe practice în domeniul Igie­
şi adresându-se nu atât cetitorului nei sociale. şi postulatele biologice. Autorul
crede că e urgentă nevoie să se
rafinat, cât celui ce caută în carte
o clipă de seninătate. Se impune Lucrarea „Igiena Naţiunei“, e înfiinţeze: bn institut pentru biolo­
însă o constatare. Când un scriitor considerată ca un studiu introduc­ gie şi igiena naţiunei, înzestrat cu
îşi tipăreşte şi al doilea volum, se tiv, un plan de desvoltare a atâtor absolut tot ce este nevoe pentru
cercetează de obiceiu cât şi cum a probleme cardinale pentru viitorul studiul trecutului nostru biologic şi
progresat faţă de întâiul. Ne-am naţiunei noastre. a dictării felului şi mijloacelor ac-
pus şi noi această întrebare în faţa E scrisă concis, dar bogată în ţiunei noastre biopolitice naţionale.
„Sărutului cel mai dulce“ şi trebue noţiuni şi sfaturi de igienă, trebuie Dr. Od. Apostol