Page 10 - 1926-07
P. 10
Pag. 70 C O S I N Z E A N A 14—II. 1926
apoi, partea centrală, literatură mu
zicală uşoară, unde nu se cere să
participi cu capul ci cu inima (câteva
bucăţi slave: Moniuszko „Kosac“,
Mokranjac „Kozar“, Suk „Stassa
vrăjitoarea“); pe urmă, finalul alcă
tuit din cântece de ale noastre:
Teodorescu, Dima, Vidu, Zirna, în
vederea succesului şi fiindcă lasă o
mai autentică impresie. Corul, bine
armonizat şi disciplinat, din elemen
tele valoroase ce pare că le posedă, Studiul Dlui Breazu despre Lucian Blaga de „independente“ încât ele erau
ar scoate şi bucăţi de forţă, căci va urma în numărul proxim. In numărul de-adreptul refuzate de sensibilitatea
nu poate fi apreciat numai după acesta el nu s’a putut publica deoarece colectivă a neamului nostru, şi-a
pianissimuri. am avui prea mult material. încetat brusc apariţia. Ca în atâtea
* cazuri similare, se invocă şi aici
Producţia Conservatorului O pierdere nouă. Literatura motivele financiare. „Cuvântul Li
In 2. II. s’a ţinut a treia produc- noastră a pierdut iar un condei de ber“ s’a făcut odios, nu pentrucă a
ţiune a elevilor Conservatorului din seamă şi un suflet deosebit. In spi cultivat cu o pasiune rară critica,
loc. Cu un avânt tineresc, înfrânat talul alb al Port-Said-ului egiptean, ci pentru punctul de plecare şi ţinta
de mânile profesorilor experimentaţi, în drum spre ţară dela un congres acestei critici, care de multe ori
şi de astă dată au realizat o audiţie de spiritualist din India, tânjind de trecea peste cadrele reale ale inte
caracter pur artistic. Reţinem pentru dorul culmilor carpatine, a murit reselor neamului şi ţării noastre.
consacrarea din partea viitorului: scriitoarea Bucura-Dumbravă. (Fany Din acest punct de vedere, dispa
canto (ci. L. Pop), dra E. Beczasy, dna Seculici). In urma ei lasă câteva riţia ei ni se pare mult mai semni
F. Istrate şi dra M. Bânescu, apoi: cărţi frumoase, dintre cele mai răs ficativă. Dar, de mortuis nil nisi
flaut, pe P. Stoica, piano : dra V. pândite, conţinând o literatură să bene... Luăm doar şi noi act de în
Stroia, şi în special dra M. Ghiulea, nătoasă, care deşi scrisă în original cetarea ei din viaţă.
iar dela dramă: dna V. Tatu. Pro în nemţeşte, e plină de autentică *
gramul s’a încheiat cu admirabilul viaţa naţională, şi amintirea unei firi Făt-Frumos se chiamă noua re
7rio în re-minor, p. /, Molto allegro plăcute care înălţându-se pe culmile vistă de literatură şi folclor pe care
ed agítalo, de Mendelssohn, execu idealismului, şi-a trăit viaţa în ade o redactează dl Leca Morariu în
tat de dnii: L. Timbus (vioară), E. vărata adorarea naturii,în mijlocul Suceava lui Ştefan-Voevod. Pro
Lazar (cello) şi A. Ronai (pian), carpaţilor noştri, despre cari a scris gramul în care se motivează această
prin care s’a stins un gen nu prea frumoasa „Carte a Munţilor“. Aple- împărechere a folclorului şi litera
încercat în Cluj: muzica de cameră. cându-şi sufletul de poetă spre glasul turii, încearcă să-i dea lui „Făt-
Promiţătoarelor talente Ie urăm cale vijelios al trecutului nostru, a ştiut Frumos“ — vaporosul erou al fan
înflorită. să desprindă de*aici povestea adâncă teziei poporale — şi o oarecare
şi bogată în suişuri şi coborâşuri a
lor două personalităţi: Tudor Vla- atribuţie de poliţai literar. „Mate
Concertul dnei Aca de Burbu rialul folcloric e de o sinceritate
dimirescu şi lancu Jianu, a căror
In aceeaş zi şi în aceeaş sală, viaţă a evocat-o în două dintre cele dusă până la desinteresarea anoni
seara, (acompaniator dl V. Tempea) mai bune şi mai sănătoase romane matului. Celalalt material (literatura
a avut loc concertul dnei Aca de istorice româneşti: Pandurul şi Hai cultă) prea adeseori nu emană decât
Barbu. ducul. Frumuseţea gândirii, evocarea numai din cultul orgoliului. Sterp
Dupăce ne părăsise anul trecut, vie a cadrului istoric, zugrăvirea cum este, arde de nesaţul afişării...
pentru o trupă de permanentă operetă lăuntrică, sănătatea morală, pulsul In împrejurări ca acestea, curajul
în Bucureşti, care nu s’a mai înjghe de viaţă precum şi descrierea ro care fiecăruia îi spune pe numele
bat, a revenit mai luminoasă ca mantică a sălbaticei naturi carpatine, lui cel adevărat, e reclamat cu ar
oricând, ca să ne dee dovadă că au făcut ca cele două romane ale doare. Şi, cine ştie, poate că un
soliştii operelor pot să şi concerteze Bucurei Dumbrava să fie între căr cogeamite Făt-Frumos pe jumătate
bine. Alături de liedurile dlui Strauss, ţile cele mai iubite şi mai cunoscute cioban sălbatic, va fi el harnic să
Brahms şi Cornelius, de canzonele de tineret. mai ciuntească din cele capete bă-
lui Scarlatti şi Paisiello, de bucăţile Acum departe de ţară, viaţa Bu lăureşti cari fojgăe în viaţa noastră
româneşti de Dima, Borgovan şi curei Dumbrava s’a stins liniştită şi literară*.
Şorban, i-a fost posibil — prin ariile blândă ca o lumânare din sfeşnicile Revista îşi împarte astfel paginile
alese din patru opere: Ebrea (Halévy), bisericuţelor noastre săteşti. Dar viaţa între literatură şi folclor. Totuşi se
Gioconda (Ponchieilo), Nunta *lui asta nu a fost zadarnică, asemeni vede cât de colo că Făt-Frumos nu
Fígaro (Mozart) şi Un bal mascat atâtor vieţi, ci a lăsat în urma ei şi-a câştigat încă rutina cerută de
(Verdi) — să îşi desvolte calităţile o dungă de lumină. noua sa meserie. Pare că se simte
dsale de cântăreaţă, arâtându-ni-le * încă mai mult tot cioban câmpe
în toată frăgezimea şi supleţa lor. nesc, decât poliţist de oraş. In nu
Stăpânirea suverană a elanului vocal A murit „Cuvântul Liber“. Re mărul prim, literatura e mult în
şi puterea impunătoare cu care îl vista săptămânală a dlui E. Filotti, urma folclorului, atât cantitativ cât
conduce în toate registrele de mezzo- după doi ani de apariţie, în care mai ales calitativ. Cronicele sunt
soprană, au făcut din concert o timp de multe ori a luat faţă de îndeosebi ticsite -de-un didacticism
sărbătoare. Aurel Decei evenimentele în curs, atitudini atât uneori supărător, prin prea multele
