Page 11 - 1926-07
P. 11
—-------C
14—11. 1926 ■■ ■■ —......... O S I N Z E A N A — ----------------------------------Pag. 71
note cari le însoţesc şi prin inac- târzie întâlnire între Goethe şi Char SCRISORI DELA REDACŢIE
tualitate. Neputând proroci nimic lotte. Văduvă, în vârstă de 59 de
de pe acum, remarcăm partea de ani, Charlotte veni la Goethe, acum Reun. de cetire şi cânt. a meseriaşitor
folclor şi aşteptăm contribuţiile vii ministru şi secretar de stat, să-i rom. Văslar. Am primit dela Dtră suma
toare ale lui „Fât-Frumos“, bucuroşi ceară sprijinul în favoarea celor de 200 lei ia abonament la Cosinzeana
de sosirea lui. Totuşi, credem că doi fii ai săi. Au rămas decepţio pe anul 1926.
nu greşim dacă îl dorim mai tine naţi amândoi. Ea se gândia după
resc şi mai scuturat de atmosfera ce plecă : „Dacă l-aşi fi întâlnit în
proprie analizelor de seminar uni tâmplător, fără să-i ştiu numele, n’ar B I B L I O G R A F I E
versitar. fi făcut asupra-mi nici o impresie“.
* Toţi muriseră de mult, spune au CĂRŢI
Ceva despre „Suferinţele tâ torul, murise doctorul Goethe, mu
4
nărului Werther* . André Maurois rise şi Lotti. Singurul care mai vie- Editura „Cartea Românească“
publică în „La nouvelle revue françai ţuia era nefericitul Werther.
se“,an 13 No. 148, un interesant articol : * G. Ranetti: Domnişoara Miau, roman
„Suferinţele tânărului Werther“ în Muncă preţioasă. învăţatul şi psicologic, 15 lei.
care face geneza romanului, reliefând neobositul scrutător al trecutului Al. Lascarov-Moldovanu: In grădina lui
o pagină din tinereţea marelui Goethe. nostru ardelenesc, d-1 dr. I. Lupaş, Moş-Muşat, nuvele şi povestiri, 45 lei.
— Conformându-*se dorinţei tatălui cu aceeaş tinerească sârguinţă con Elena Faraqo: Din traista lui Moş-
său, de-a se dedica pentru cariera tinuă opera fără răsplăţi imediate a Crâciun, 35 lei.
Af. Renaud: Domnha Lăcrămioară,
diplomatică, Goethe plecă la Wetzlar istoricului ; ochii d-sale pătrunzători 50 lei.
unde era curtea imperială. Aici în descopăr mereu documente îngro
tre alţii, cunoscu pe tânărul lerusa- pate în uitare în cutare colţ al Alte edituri
lem, secretar de legaţie şi pe Kestner, vreunei case, pe lângă care atâţia Dr. V. Laţiu: Bogăţiile ascunse în pă
alt tânăr, căruia colegii îi ziceau au trecut, fără a bănui valorile as mântul ţării noastre. Bibi. Cult. Poporului.
„logoditul“ fiind logodit cu cea mai cunse acolo. Tip. Dacia, Cluj, lei 10.
trumoasăfată din Wetzlar: Charlotte In extrasul din Anuarul Institu
Buff. — Goethe cunoscu pe Char tului de Istorie Naţională din Cluj, REVISTE
lotte sau Lotti cum îi spunea el, la 111 (1924—1925), publică o serie ae
o petrecere câmpeneasca. Decepţia acte dintre anii 1538—1600. Intere Ritmul vremii an II. No. 1 Bucureşti.
i-a fost mare când a aflat că ea erâ sante şi de actualitate sunt măsurile Foaia tinerimii an X. No. 3 Bucureşti.
logodnică. Goethe o iubea pe Lotti legislative luate în dietele ardelene Gândul Nostru an IV. No. 7—10 Iaşi.
cu toată puterea tinereţii lui. Lotti contra Grecilor „de neam străin“ Societatea de Mâine an III. No. 6 Cluj.
îl iubea însă ca o soră, şi niciodată (1581), oprindu-i să scoată avuţiile Năzuinţa Românească an V. No. 1 Cra
nu s’ar fi gândit să se despartă de din Ardeal. Urmează două rapoarte iova.
logodnicul ei pentru Goethe. Acesta inedite relative la Mihaiu Viteazul : Ramuri — Drum drept an XX. No. 1
înţelese şi plecă. întreţinu însă multă Primirea comisarilor împărăteşti în Craiova.
vreme corespondenţa cu Kestner, Alba lulia şi cucerirea Moldovei, pe
adăugând şi pentru Lotti, rânduri cari le-a găsit la Stockholm, în tim
sentimentale. Primind In urma ves pul cât fusese reprezentantul Ro CĂPITAN, S X f i
tea sinuciderii lui lerusalem, din mâniei ortodoxe la Congresul Pan-
dragoste pentru Charlotte, Goethe creştinesc. Apoi alături de alte acte Apuseni, caut fată de 19—24 ani,
se hotărî să integreze acest fapt ale nefericitului Mihai viteazul, în sănătoasă, CINSTITĂ, drăguţă şi
dramatic, în desfăşurarea unui roman latineşte, sunt date câteva acte ro cu suflet bun.
autobiografic la care se gândise după mâneşti delà 1600, Scrisoarea (şi Mi-e indiferentă averea, totuşi
plecarea din Wetzlar, dar căruia în facsimilă; a mitropolitului loan dei’a fiindcă afară de plată eu n’am
nu-i găsise desnodământul. Patru Prislop „e cea mai veche scrisoare nici o avere, viitoarea soţie va
săptămâni după această întâmplare, românească, cunoscută până în tim-
romanul: „Suferinţele tânărului Wer tul de faţă, din condeiul unui vlă trebui să aibă dotă şi avere atâta
ther“, fu isprăvit. Din primele exem dică ardelean“. cât îi este necesar ei. Să fie cres
plare, trimise unui Lotti-el, altul Această scuturare a prafului e- cută în principii de religie cre
5 .ui Kestner. Acesta temându-se de rosiv, de pe vestigiile trecutului, din ştină (indiferent confesiunea) şi
comentariile acelora cari vor recu partea celor iniţiaţi, formează un dragoste de neam. Să-şi fi croit
noaşte uşor eroii romanului, îl mus perpetuu memento pentru cei tineri.
tră. Vâlva pe care a trezit-o apari Căci numai din grăunte lângă gră ca ideal al vieţii: nu o viaţă de
ţia romanului n’a mai dat însă vreme unte răsare rodnica holdă. distracţii moderne, ci pacea se
la comentarii. întreaga Germanie nină a unui cămin patriarhal.
lăcrima de soarta nefericitului Wer Prefer una de statură mică,
ther. Femeile îşi croiau rochiile la având ochii verzi.
fel cu ale Charlottei, iar despre Discreţie absolută. Fotografii şi
Werther s’au scris chiar poeme şi
cântece. Francezii au primit cu a- relaţii în plic închis pe adresa
celaş entusiasm romanul nefericitu redacţiei „COSINZEANA“ sub
lui Werther. Delà «Nouvelle He- eticheta: „Căsătorie morală“.
loise“ a lui Rousseau, nici o operă Fotografiile şi scrisorile vor fi
n’a mişcat atât de mult Europa. — înapoiate imediat.
Drept epilog Maurois povesteşte o
