Page 2 - 1926-08
P. 2
ANÜL X. ¿LUj, 21 FEBRUARIE 192ê NUMĂRUL 8
COSINZEANA
R E V I S T Ă L I T E R A R Ă S Ă P T Ă M Â N A L Ă
DIRECTOR: * * ABONAMENTUL: * * BIROUL:
SEBASTIAN BORNEMISA * 300 LEI ÎN ŢARA — 600 ÎN STREINftTATE * PIAŢA CUZA VODĂ 16
A Ş T E P T Ă M P R I M Ă V A R A . .
de I. AGĂRBICEANU
Mulţi încearcă la noi să înţeleagă câtă energie va fi risipit neamul Dar indicaţii către un nou ideal,
fenomenul social care e subt ochii românesc în lupta pentru realizarea luminiţe singuratice s'au aprins şi
tuturor: pulverizarea forţelor naţio unităţii sale politice, el trebue să ici şi colo şi la noi, însă ele au
nale în lupte mărunte, lipsa activi mai păstreze, în toate păturile sale fost stinse brusc de năvala grea a
tăţii creiatoare, lipsa avântului tine sociale energia necesară unei vieţii preocupărilor de ordin strict mate
reţii şi al bărbăţiei atât de firesc naţionale şi libere, pe care vedem rial.
la o naţiune abea integrată în statul că nu a pierdut o. Cine nu-şi aduce aminte, de pildă
său naţional. Studii, cercetări mai Dar idealul realizat, pe lângă con de mişcarea plină de avântul tine
întinse, nu avem până acum asupra sumarea multor energii, se poate reţii şi de idealul purificării vieţii
acestei apariţii îngrijorătoare cu asemăna şi cu un astru la lumina că publice, care agita în anii din urmă
care se deschide noua epocă din is ruia toate lucrurile lumii şi fiinţele ai războiului o parte însemnată a
toria naţională. Dar în dese articole vii s'au ştiut orienta, şi-au cunos societăţii din Moldova, mai ales ti
}
de ziar, de revistă, în conferenţe cut locul, iar după ce s a stins şi neretul de subt arme?
publice, în convorbiri particulare, cade întunerecul fiinţele vii oarbecă Se tăceau atunci jurăminte de-o
problema se pune mereu. zadarnic şi devin neputincioase. mai cuprinzătoare înălţime etică,
Oameni de patruzeci de ani, în Astfel energiile rămase în sufletul decât acele cari sè mai fac azi,
deplina putere a bărbăţiei oftează naţional după războiu, aveau nevoe sporadic, într'un singur domeniu?
tot mai des după timpurile trecute, de nouă lumină, de o nouă orientare Felul cum s'a pregătit intrarea in
ceeace altă dată nu se întâmpla pentru a se putea organiza în forţe războiu a României, îmbogăţirea
decât cu cei ajunşi în pragul bătrâ- luptătoare sau fapte creiatoare. Cu imorală a atâtor traficanţi din vre
neţelor. Când ar trebui să începi un cuvânt, era nevoe de un nou mea neutralităţii, ca şi a altora cari
sau să fi în mijlocul vieţii de luptă, ideal de vieaţă. au tras hrana delà gura soldatului
în toiul faptei creiatoare, te refu Energia unui popor o poate trezi, de pe front, atitudinea antiromâ-
giezi în lumea amintirilor. Şi e o poate creşte şi organiza pentru nească a atâtor inşi, slăbiciunea
foarte caracteristic faptul, că chiar cretaţie fie omul mare, providenţial, dovedită de alţii ca putere de resis-
tinerimea de azi abea e în stare să care prin personalitatea sa a ştiut tenţd morală, erau tot atâtea pre
facă un singur gest de energie, şi să întrupeze aspiraţiile unui popor ocupări cari aprindeau voinţa de
chiar acesta unilateral. In colo o într'un moment dat, fie un ideal de regenerare morală şi naţională a
somnolenţă a spiritului, o toropeală vieaţă care dacă nu e slujit de o celor drepţi şi cinstiţi, cari au sim
care varsă plumb în suflet, făcân- mare putere reprezentativă, trăeşte ţit din proprie experienţă una din
du-l aproape impropriu pentru preo în sufletul singuraticilor, sămânat cauzele suferinţelor unui neam în
cupările de ordin mai înalt, idealist, de ani îndelungaţi de harnici mun treg.
pe toate terenele vieţii. citori mărunţi. Locul astrului stâns Nu pot intra mai adânc în stu
Mulţi explicăm aceste feţe întu îl iea sau un nou astru strălucitor, dierea acestei probleme, dar nu cred
necate ale sufletului de după răz- care luminează dintr'odată sufletul să greşesc afirmând, că azi energiile
boiu prin oboseala vărsată în noi naţional, sau nenumărate luminiţe naţionale ar fi mai bine organizate,
de marele efort făcut în cei patru aprinse în sufletele singuraticilor. pornite într'o alvie firească şi rod
ani de măcel. Dar cauzele trebue să Popoarele Europei de după răz nică, dacă s'ar fi trezit în viaţa pu
fie mai multe, mai complexe, şi boiu n‘au avut norocul, afară poate blică şi de stat, concluziile impuse
poate nici nu pot fi cercetate şi de Italia ultimilor ani, să se ridice de sentimentul generos al atâtor
aflate toate câtă vreme societatea din rândul lor o mare energie re oameni cinstiţi cari înţelegeau să se
n’a reuşit să iasă biruitoare din prezentativă, care simţind necesitatea tae şi la noi în carne vie: cei vi
apatia de azi. istorică a momentului, în aspiraţiile novaţi să fie pedepsiţi şi îndepărtaţi
Un popor nu poate slei în tota sale să concentreze aspiraţiile nea de posibilitatea de a mai ajunge in
litate şi în toate forţele sale vitale. mului întreg dintr’un moment dat. rândurile prime ale conducerii vieţii
Epuizarea totală ar însemna însăşi Norocul acesta nu l-am avut nici publice.
moartea unui neam. De aceea, ori noi. S'a pus şi la noi, cu multă con-
