Page 10 - 1926-09

28-il. 1926 -------------------------- ----- ---------- C O S I N Z E A N A - - - - - — P a g . 9 5

Montarea plină de fast precum şi bătut pentru o vrednică familie bo­ răsună graiul românesc, li-se ridică
strălucirea costumelor, au smuls ierească în vremea lui Vasile Lupu, întâiu monumentele, tipărirea acestei
admiraţie. Totuşi pentru un turneu „stăpânitor,care deşi de neam strein, ediţii naţionale, e o datorie mai
«oficial al Naţionalului din Bucureşti, n’a stors ţara ca alţii*, iar alte po­ mare ca oricare alta. Un început în
cerem mai mult decât o piesă me­ vestiri se petrec la 1683,1702, 1782, acest sens, aşteptat mai mult dela
diocră, plină delà un capăt la altul 1828, 1839, 1844, înfăţişând ca în- ministerul cultelor, ar fi fost bine­
de declamatorie şi numai de decla­ tr’un film de cinematograf, obice­ cuvântat; să-l nădăjduim măcar de
matorie. iurile, îmbrăcămintea şi preocupările acum. Până atunci însă, oricât de
* societăţii româneşti din diferite e- măreţe s'ar ridica cele două monu­
Lacrimi pentru Radu Rosetti. poci. mente în mijlocul capitalei, pentru
In ultimele luni, tot mai des citeam în întâmplări vitejeşti, suferinţe în lumea celor mulţi, ele nu vor în­
coloanele revistelor „Lumea“ şi „A- pribegie, istorii de dragoste, po­ semna simboluri ale geniului ro­
devărul Literar“ amintirile publicate vestite toate cu neprefâcută mă­ mânesc, cl vor rămânea neînţelese
de Radu Rosetti. Ne bucuram de iestrie, în ritm uşor de basm, într’o şi reci bucăţi de bronz turnat, sau
activitatea potenţată a acestui scrii­ limbă frumoasă, caracteristică prin de marmoră cioplită.
tor pe care-1 ştiam încărcat de ani, particularităţile ei moldoveneşti, for­ *
şi ne reconfortam sufleteşte, citin- mează subiectul de predilecţie. Ci- Astra şi literatura. — In cele
du-i amintirile din zile trecute, pline tindu-le te învălueşte o atmosferă două sedmţe ale Secţiunilor literare
de farmec, dintr’o ţară fericită, cu de pură patriarhalitate, sufletul îţi şi ştiinţifice ale Astrei, ţ nute în tim­
oameni blânzi şi de omenie : Mol­ este cuprins de vraja trecutului plin pul din urmă în capitala Ardealului,
dova. Ne bucuram, văzând că se de poezie. s’a pus, de cătră capete competente,
complectează o operă de imensă * problema reorganizării bătrânii so­
însemnătate pentru cunoaşterea tre­ Un monument pentru Cara- cietăţi în spiritul mai larg, mai a-
cutului nostru mai apropiat, cu toate giale. — La unul din desele ban­ dânc, mai realist al vremilor nouă.
curioasele particularităţi izvorâte din chete bucureştene, dat în cinstea A sosit vremea ca spiritul public al
întretăierea pe pământul ţării noa­ cutărui autor dramatic, actor sau Ardealului să-si desbrace haina ro­
stre a influenţei apusene şi orientale.actriţă de talent, cineva — numele mantică, şi să o atârme în muzeul
Dar moartea, a venit să ne curme nu importă — aducându-şi amin­ relicviilor sfinte. Ea îl prindeâ aşâ
bucuria, ducând dintre noi pe cel te de teatrul Iui Caragiale, a arun­ de bine odată, dar nu se mai pot­
ce era o mărturie vie a unui trecut cat în toiul petrecerii ideea ridicării riveşte astăzi, când o Universitate
atât de diferit de zilele noastre. unui monument de vie memorie, pulsează în inima acestei provincii,
Radu Rosetti a murit săptămâna aceluia care a lăsat o atât de bo­ vărsând lumină europeană în arte­
trecută... gată moştenire literară teatrelor noa­rele ei; când naţia întreagă işi pi­
In urma lui ne-a rămas o operă stre. Cum lumea era încălzită de entu­ păie realităţile materiale şi spirituale
pentru a porni pe drumul adevăra­
bogată, care va fi categorisită : isto­ ziasm,ideia a prins şi s’au promischiar
rică, socială şi literară de către sume frumuşele în acest scop atât telor creaţii. Se pare că Astra a
bibliografi, dar care înainte de toate din partea Teatrului Naţional, a simţit chemarea vremii şi se lasă
este o operă de pioşenie pentru Operii Române, a Societăţii arti­ adânc pătrunsă de rosturile ei. Secţiile
trecut. Radu Rosetti n'a făcut is­ ştilor dramatici sau a S. S. R, cât ei, cari numără un mare număr de
torie pentru istorie, n’a cercetat şi din partea ministerului de arte, profesori universitari şi-au elaborat
vechile aşezăminte sociale ca să-l reprezentat la banchet prin dl. Al. un vast program, dintre punctele
numim sociolog.şi n’a scris litera­ Lapedatu, ministrul artelor. Vom căruia nu lipseşte nici grija pentru
tură ca să fie literat. Nu, căci pentru avea astfel un monument vrednic limba şi literatura naţională şi în
el activitatea în toate aceste do­ de geniul lui Caragiale, care alături special ardelenească. (Dealtfel însuş
menii nu a fost scop, ci mij'oc de cel plănuit marelui Eminescu de steagul ei poartă pe el literatura, în
pentru reconstituirea unui trecut, către scriitorii grupaţi în jurul întâiul loc). Fapta mare credem că
frumos, armonios, în a cărui amin­ „Gândirei“, şi despre care nimic nu nu va întârziâ; secţiunea literară şi
filologică are în frunte pe cel mai
tire ce-i stăruia plină de farmec din se mai aude, va trebui să fie o podoabă
copilărie, îşi scălda sufletul. a capitalei. Recunoştinţa noastră, ui­distins cunoscător al evoluţiei lite­
Radu Rosetti trăind în viaţa mo­ tând ceealaltă faţă a lucrului: Exegi raturii româneşti: d. G. Bogdan-
dernă, sufleteşte s’a cufundat tot monumentum aere perrenius — ope­ Duică, istoric literar, împletit cu
estetician de fin gust european,
mai mult în trecut. Desprea aceasta, ra —, se concretizează asfel în măreţia
dovadă vie ne oferă opera lui în­ rece a bronzului turnat în tipare care va şti să deâ celor grupaţi în
treagă. Ce sunt oare „Stăpânii, Să­ fixe, sau în strălucirea marmorii jurul său spiritul nou, de care a-
tenii şi Pământul în Moldova“, „Dece cioplite, in faţa vremurilor noui, ca minteam mai sus. Acest spirit nou
s’au răsculat ţăranii“ sau „Cu pa­ totdeauna, răspândirea şi cunoa­ va aduce — credem — literaturii,
loşul“, „Poveştile Moldoveneşti“, şterea cât mai largă a operii, ră­ mai întâiu suflul proaspăt şi răco­
-„Păcatul Slugerului“ şi „Amintirile“, mâne pe al doilea plan. De-aceea, ritor al inspiraţiei populare : nici pe
decât preamăriri ale trecutului. Deo­deşi bucuroşi la vestea monumen­ departe nu conoaştem imensa bogă­
sebirea între operele lui ştiinţifice tului, am fi dorit totuşi în locul lui, ţie a folclorului ardelenesc; Astra
şi cele literare e doar sporirea a- deocamdată o vrednică ediţie na­ ar fi chemată, în primul rând, să
vântului poetic în primele şi larga ţională a celor mai mari doi, dintre scape din gura morţii această co­
lui fâlfâire în cele din urmă. Po­ puţinii noştri scriitori mari. Când moară şi să o dea literaturii pentru
vestea vitejască „Cu Paloşul“, ne opera lui Eminescu sau Caragiale a-şi sorbi puteri nouă din ea. Pen­
înfăţişează viaţa românească din nu se mai găseşte în librării decât tru a nu întârz'â mult această faptă,
vremea descălecatului, „Ceasul cel fragmentar, şi când înainte de-a fi secţiunea ar trebui să trezească prin
rău“ din fruntea „Poveştilor* a împrăştiată în'toate cătunele în cari conferinţe şi prin vreo broşură in-