Page 3 - 1926-09
P. 3
28-11. 1926 ..... .—-------------- - - - - - - - - - C O S I N Z E A N A ----------------------------------------- Pag. 87
trebue să trăiască din această în H A R N I C A L U C R Ă T O A R E
deletnicire. Când din salarul său,
profesorul nu-şi poate permite luxul de I. AGÂRBICEANU
unei singure reviste de specialitate
prin care să fie în curent cu pro Mersei încă multă vreme tot pe bine tot ce auziam din cântecul
gresele ramului său de învăţământ, râu în sus. Râul, frângându-şi me râului, mă lăsai la umbra unui arin,
mai avem oare dreptul să-l învinuim reu apele de bolovani, cânta, şi îmi pusei traista subt cap şi ascul
cântecul lui suna tare în văzduhul tai. Dar moleşit de căldură, cât
de neîmplinirea datoriei ? Mai avem limpede. Din vuetul lui se desprin ce am ajuns la răcoare, am aţipit,
oare dreptul să-i imputăm că nu dea ca uh glas de fecior june, şi şi nu mai ştiu de unde, apele în
munceşte cu suflet, sau că în afară spunea: cepură să-mi spună hărnicia lor.
de şcoală îşi mai caută alte înde „Vin din creerii munţilor rosto „Eu“, începu un glas ca de copil
golind pietrile şi săltându-mi un „am avut odată mult de furcă cu
letniciri, cari să-l pună la adăpost
dele. Am adăpat la izvoarele mele o copiliţă, cu una Anişoara, care în
de nevoile vieţii?
limpezi cerbi şi ’ căprioare, şi pă- ruptul capului nu voia să pună apă
Cauza stării de-acum a şcoalei săruici fcdânde. Faţa mea au săru- rece pe obraz. Copila era frumoasă,
noastre nu e profesorul, sau nu e tat’o nevinovatele pădurii, şi dul grăsulie şi fragedă, dar ce folos că
numai profesorul, ci sunt îndeosebi ceaţa sărutului lor nu-1 mai pot era vecinie cănită pe faţă, şi cu
împrejurările vitrege de trai pe cari uita. In mine s’au oglindit frumoa mânlle murdare. Maică-sa, în toată
sele codrului, ciutele şi cerbii şi dimineaţa, lua ulciorul cu apă, proas
în inconştienţa i politică i le-a creat iepuraşii cei fricoşi, şi privirile ior păt adusă dela izvor, turna apă în
statul. Coborâtă în domeniul reali mi-au străbătut până ’n adânc, şi pumni şi se spăla. Ii arăta şi o în
tăţilor şi cercetată mai adânc pe chipurile lor Ie duc cu mine. Am demna şi pe copilă.
această faţă, chestiunea e mai gravă învăţat să cânte tufişul de pe ţăr — Vino, Anişoara maichii şi dă
decât s'ar părea la întâia vedere. murile mele, şi am stropit cu stropi şi tu pe ochi.
răcoritori puişorii cei golaşi de prin — Baio 1
Protestul profesorilor secundari din cuiburi. M’am jucat cu păstrăvii cei — Nu-i rece apa!
Bucureşti, contra ordinului circular sprinteni şi am umplut din nou — Baio I
al ministerului de instrucţie, arată câteva ochiuri adânci cu apă, unde — Numai copiii de ţigan rămân
în termeni energici unde e vina a- să-şi aibă culcuş hodinit. Am strâns nespălaţi.
cestei stări a lucrurilor şi spune în braţe pârâiaşele ce coboară la — Baio I
fiecare pas de pe coastă şoptitoare — Cine nu se spală nu mănâncă!
„că singurul minister care-şi mal
şi fricoase, şi le-am luat cu mine — D’apoi 1
tratează în acest chip colaboratorii, să le arăt lumea. Am învârtit câ N’o putea face să se apropie de
este numai ministerul de instrucţie“. teva ferestrae care tae bradul cel apă. Atunci mamă-sa alerga după
Pentru bunul mers al lucrurilor, cei mirositor de-1 schimbă în scânduri. ea, o prindea, şi, fiindcă se împo
cari doresc ca şcoala secundară să Bacii dela stâni m’au pus în căl trivea zvârcolindu-se, o flişcănea cu
dări de li le-am spălat, apoi le-am palma. Dar abea o atingea cu apă
nu rămână un punct mort, după
umplut din nou şi le-am fiert mă rece şi copila striga ca din gură
cum s'a arătat, au datoria să inter măliga. Cârdurile de oi le-am adă de şarpe, şi se zbâtea până-i scăpa
vină. Cercetând şi pe această faţă, pat în tot drumul meu prin -codri, din mâni.
materială, neglijată până acum, şi până alaltăeri am cărat în spi Aşa în toată dimineaţa.
Şi, în toată dimineaţa, Anişoara
cauzele înapoierii învăţământului nare, până la poalele muntelui, nu mânca până târziu, când bu-
secundar, şi raportând mijloacele de trunchii de brazi şi de fagi.
Acum lumea mi-se răzbună, cu nică-sa îi da pe furiş câte ceva de
trai pe cari i le asigură statul pro fiecare pas ce-1 fac şesul e mai mâncare.
fesorilor, la greutăţile vieţii de azi, larg, satele mai multe. Abea aştept — Proasto! De ce nu vreai să
se va observa uriaşa disproporţie să întâmpin morile ce mă aşteaptă te speli?
dintre ce ace se cere şi ceea ce se în cal e, să le învârt roţile de să le — Nu vreau 1
v
— Să-ţi cadă un bob de grâu în
dă. Fie ca măcar acum în ceasul al meargă fumul. Abea aştept să mă
întâlnesc cu fraţii şi surorile ce co ureche ar încolţi şi ar creşte holdă
11- lea, să se privească lucrurile mai boară de pe alţi munţi, să ne îm verde, aşa ţi-e de nespălată.
adânc şi să se încerce o îmbunătă preunăm puterile, să ducem corăbii — D’apoi!
ţire a lor. în spate. îmi place lucru, îmi place Copii ceilalţi o batjocoreau.
munca ziua şi noaptea; în veci nu Nu-i păsa de nimic şi se juca
In viaţa politică, se pare că răsar mă ostenesc şi-mi place să trăiesc. singuratică pe subt garduri. Când
zorii unei noui guvernări. Omul,
Acuşi voiu întâlni copii cu vitele se ’ncălzea, dădea fuga în casă la
care lăsând la o parte meschinele şi femei care înălbesc pânzele. Să ulciorul cu apă.
interese de partid, trebue să se ri ne-auzi cum o să ne întrecem în Intr’o zi mamă-sa ascunse ulcio
dice pentru sanarea vieţii noastre cântat'. rul. Colo către amiazi Anişoara nu
Ascultam minunat câte-mi po mai putu răbda de sete. Era o căl
şcolare, e aşteptat cât mai curând.
vestea şi mergeam mereu pe ţăr- dură straşnică. Căută prin casă,
Altfel, strigătul lui de: Quo-usque
mur în sus. prin tindă, prin cămară, nimic.
tandem, e sortit să răsune prea Se ridicase soarele bine pe cer, Merse la fântână: lipsea găleata.
târziu... dar, la tot pasul era umbră de arini. Rătăci prin grădină friptă de sete.
Cum, mergând, nu puteam înţelege Eşi pe câmp şi porni fuga spre râu.
