Page 6 - 1926-09
P. 6
28-11. 1926 - - - - - - - - C O S I N Z E A N A Pag. 91
— Ai tras! — z’se el cu o voce D R A M A E X P R E S I O N I S T Ă
plângătoare şi batjocoritoare în a-
celaş timp. Să te tragă pe lumea
cealaltă! Mulţumesc foarte mult! de ADRIANO TILGHER.
Nu te apuca dacă nu ştii să scoţi!
Numai ştiu pe ce lume mă găsesc!... Şcoalele literare şi estetice în gene de a te desrobi de tirania Naţiunii:
— Dar de ce mă aDuci de mână? ral, se bucură în străinătate de o vază disolvând-o în umanitate ; un sin
excepţională, când apar. Aşa s’a în
se supără felcerul. Eu trag şi tu tâmplat cu expresionismul, care acum gur chip de a distruge domnia vio
mă împingi pe sub mână şi vorbeşti a căzut pe ai doilea plan. Dăm tradu lenţei: iubirea şi nu opunerea la
tot felul de bazaconii... Prostule! cerea aceasta pentru a introduce pub rău. Contra valorilor cristalizate şi
licul în probleme de artă, care şi la
— Tu singur eşti un prost! noi au prins teren ; şi o dăm nu pen- diferenţiate ale istoriei, prin aces
— Tu crezi mojicule, că e uşor trucă ne-am însuşit crezul acestei mode tea spiritul îşi revendică prima lui
să scoţi o măsea? Ia încearcă! Asta literare, ci din dorul de a servi o lă universalitate, care nu poate fi de
nu-i cum te-ai urca într’o clopotniţă murire şi dinafară. Astfel, studiul asu cât acea a sentimentului, în întreaga
pra d-lui Lucian Blaga, în continuare
şi ai trage clopotele ! (il îngână). în revista noastră, se înţelege mai uşor. ei nedeterminare şi inexprimabili-
Nu ştii, nu ştii! Da grozav eşti 1 Ia tate. Dramă anarhică, pacifistă, re
uităte... I-am scos o măsea dom Expresionismul a fost pentru Ger voluţionară, internaţionalistă, nu în
nului Eghipetschi Alexandru Ivano- mania mai mult decât o simplă trucât părtineşte tendinţele politice
vici, şi acela n’a zis nimic, nici o tendinţă literară: o revoluţie pro indicate de aceste nume, ci întrucât
vorbă... Un om mai grozav decât fundă a felului de a simţi şi a re face abstracţie de toate tendinţele
tine, şi nu m'a apucat de mână. acţiona în viată, o radicală răstur politice, negându- Ie pe toate în bloc.
— Şezi! şezi îti spun. nare a tăblii valorilor sociale. Nu Căci orice tendinţă politică îl leagă
— Nu mai pot... Lasă-mă să ră e uşor să spui în câteva cuvinte în pe om de pământ, ea îl pulveri
suflu... Of! (se aşează). Numai să ce coristă Expresionismul; căci el zează, îl angajază în mod fatal la
n’o lungeşti, ci trage. Trage-o... din- întruneşte în sânul său o multipli lupta cu semenii săi. In schimb,
tr’odată... citate de tendinţe variate şi cons drama expresionistă îl rechiamă la
— Mai învafă pe un învăţat! tante. începând prin negaţie, se singurul lucru care-1 priveşte aici
pe pământ: la acea Ur-erlebniss
Doamne ce lume incultă! Pofiim, poate spune că Expresionismul stă
trăieşte cu d’ăştia... înebuneşti nu la polul opus al Impresionismului. (experienţă primitivă) a sa, la f rea
altceva. Deschide gura.. (pune cleş Acesta caută adevărul în natură, im- sa profundă de om, la raporturile
tele). Chirurgia, frate, nu-i glumă... presiunea brută, în sensaţ'unea pură sale cu Divinitatea.
Asta nu-i cum ai ceti în strana aşa cum e în sine, mai înainte ca Drama expresionistă deaceea e
dascălului... (trage de măsea). Nu spiritul, prelucrând-o, s’o falşifice. prin excelenţă religioasă. Nu în în
te mişca.. Măseaua iese, e înve Expresionismul, dimpotrivă, e af r- ţelesul că se alătură la formele u-
chită şi şi-a făcut rădăcini adânci... marea violentă a spiritului care nu nei recunoscute şi primite religio
(trage). Nu te mişca... Aşa... aşa... mai în sine îşi are isvorul fiinţei zităţi, de caracter pozitiv şi dog
Nu te mişca... Ei, ei... (se* aude un sale şi legea desvoltării sale; e matic. Toate religiile pozitive îi par
trosnet). Eram sigur! reafirmarea contra oricărui fapt fi nepotrivite cu râvna de dumnezeire
Vonmiglasov rămâne o clipă ne resc şi istoric al spiritului ca acti cu setea de eternitate cari o isto
mişcat ca într’un fe! de leşin. El vitate autogenă şi autonomă. Pră vesc. E o dramă mistică, mereu în
este uluit... Ochii-i tâmpiţi fixează pădul răsboiului şi al înfrângerii căutarea unui Dumnezeu pe care-1
spaţiul, faţa-i palidă e scăldată în asmuţând revolta frenetică contra doreşte şi nu reuşeşte să-l afle.
sudoare. trecutului, istoriei, tradiţiei, de obi- M’sticisrn fără Dumnezeu, mereu
— Mai bine mă apucam cu un ceiu făcute responsabile de un aşa în căutarpa unui Dumnezeu. Reli-
alt instrument... mormăie felcerul. prăpăd, dădu un impuls enorm, în giosita te nereligioasă, necontenit
Ce întâmplare ! Germania, mişcării expresioniste, clătinându-se între îndoială şi ex
Venindu şi în fire, dascălul îşi care astfel apare ca expresia artis taz mistic, între desnădejdea de a
bagă degetele în gură şi în locul tică specific germană din cei zece te găsi într’o lume fără Dumnezeu
măselei bolnave dă de doi colţi ani de răsboiu şi de după răsboiu. Iar şi bucuria nebună de a te simţi în
eşiţi afară din gingie. drama expresionistă e rodul pro cins de valurile vecinicei iubiri.
— Drac parşiv... rosteşte dânsul fundei revoluţii ce s’a produs pe Există un personagiu care nu apare
în fine. V’au pus aici, pe nişte irozi, scenă prin erupţia furioasă a cic în drama expresionistă, şi care totuş
spre pieirea noastră. lonului expresionist. e adevăratul erou: Dumnezeu, care,
— Mai ocăreşte... mormăie fel Contra faptelor naturii, contrava împresurat de nouri, dupăcum luna
cerul aşezând cleştele în dulap. O- lorilor cristalizate de istorie şi tra cârmueşte apele mării, aşa înalţă la
braznicule... Se vede că n’ai fost diţie, drama expresionistă se revarsă sine inimile, şi spre care purcede
îndeajuns bătut Ia seminar... Dom furibundă: ea rupe legăturile din omul pelerin în deşertul vieţii. Şl
nul Eghipetschi Alexandru Ivano- tre părinţi şi fii, neagă familia, omul îl găseşte pe Dumnezeu a-
vici, care a stat vre-o şapte ani la şcoala, casarma, statul, naţiunea, tunci când îl găseşte în iubirea
Petersburg... om cult... numai hai toate instituţiile cari împărţesc oa omului pentru om, iar în acest raiu
nele după el fac vre-o sută de ru menii, întărâlându-i pe unii împo se întră prin durere şi umilire,
ble, şi nici dânsu nu m’a înjurat.. triva celorlalţi, şi strigă tare că este plângere şi desnădejde. Chiar din
Dar tu ce fel de grozăvenie eşti? un singur mijloc de a îmbunătăţi acest motiv, iubirea în înţelesul co
Nu te teme, n’ai să crepi! Statul: nimicindu-1; un singur chip mun al cuvântului, iubirea de fe-
Dascălul îşi ia prescura de pe mee, nu are loc în teatrul expre
masă şi ţinându-se cu mâna de Publicată îu ziarul dispărut, din To- sionist; căci ea leagă sufletul de
gură pleacă acasă. ripo : La Stampa, 1925, 6. II. particular şi de simţuri,
