Page 3 - 1926-10
P. 3

7—UI. 1926                          --------- C  O  S  I N  Z  E  A  N    A                       Pag. 99


     putut manifesta caracterul în vremile   I  N  S  U  L   A     P   Ă    I  A   N   J   E   N   I  L   O    R
     trecute.
       Nu  e  nici  un  pesimism,  nu  e  nici
     o  desilasie  în  constatările  acestea.                   de M  U  N  T  E  A  N  U  - M  I O
     E  recunoaşterea  unui  adevăr  care
     trebue  văzut  pentru  înţelegerea  zi­  La sud-ost de insula Ceylon, în   cirile fanteziei, din care cauză a şi
     lelor de azi, şi de la care trebue pornit  drumul  corăbiilor  europene  spre  fost denumit: „Credulul“; iar de cei
     în făurirea celor de mâine. Azi sun­  Sumatra  şi  lava,  se  ridica  acum  mai îngâmfaţi în judecată : „Min­
     tem  şi  trebue  să  ne  mişcăm  pe  te­  două sute de ani „Insula păianje­  cinosul*, nu se încumetă să stărue
     renul  realităţilor.  Idealul  e  realizat,   nilor“, pe seama căreia s’au iscodit  prea mult asupra insulei.
     şi  putem  judeca  în  deplină  linişte  şi  cele mai fantastice şi ireale întâm-   — Că există — zice el la pagina
     siguranţă  forţele  reale  pe  care  tre­  p  ări,  încât  nu  e  de  mirat  dacă  treizeci  şi  şapte,  (din  lucrarea  sa
     bue să ne răzimăm. Suntem obligaţi   existenţa  ei  astăzi  nu  mai  poate  asupra Orientului) martor îmi este
     să le luăm în seamă numai pe acestea. stărui în mintea celor mulţi, decât  Dumnezeu şi ochii mei, cari au vă­
                                         ca o născocire şireată a unui creer  zut-o. Că vor fi adevărate şi svo-
                      *
                    * *                  bogat în fantezie.                  nurile,  cari  se  leagă  de  existenţa
                                           Sunt abia două sute de ani dela   ei, martore îmi sunt urechile mele,
       Iată  un  singur  moment  care  pri­  pieirea  insulei  în  mare  şi  nici  o  cari  au  înghiţit  cele  auzite,  dacă
     veşte  viitorul:  cine  ni-l  va  jărui?  carte de ştiinţă nu-i poartă numele,  poţi crede urechilor, zice el mai la
     Cari  forţe  naţionale  ?  Cine  ne  sunt  căci savanţii se feresc de tot ce e  vale. La pagina următoare, Marco
     adevăraţii luptători pentru fapta na­  îmbrăcat  în  haina  minunii,  ca  de   Polo  e  întărâtat  de  „bazaconiile“
     ţională  de  azi,  pentru  biruinţa  de  curse întinse înţelepciunii lor. Minu­ce se spun despre insulă, încheind...
     mâine ?                             nea şi fantasticul în zilele noastre,  „prea sunt gogonate minciunile, nu
       Dacă  ar  fi  să  luăm  în  seamă  ce  când  totul  e  împachetat  în  cut.i   vor trece prin urechea adevărului“.
     ne  spune  ori  care  compatriot,  dela  strimte de legi, sunt haina lui Nes-   Iată  deci  cât  de  puţină  crezare
     ministru  până  la  studentul  de  uni­  sus:  vor  arde  şi  pe  cel  mai  tare   au găsit mărturis'rile despre insulă
                                                                                                           :
     versitate,  ar  trebui  să  fim  prea  adevăr.                          chiar la Marco Polo, care îngh ţea
     fericiţi, şi să dormim în linişte, fUn­  Eu voi încerca să dovedesc exis­ cu duzina altele şi mai năsturaşnice.
     da  ne  realizările  de  azi  asigurate,  tenţa acestei ciudate insule, folo-   Cu  toată  necred  nţa  ce  purtau
     ca  şi  viitorul.  Pentrucă  toţi  ne  spun   sindu-mă de meticulositatea savan­ acestor  poveşti,  nici  un  european
     că muncesc şi luptă pentru interesele  tului; alegând din mulţimea poveş-  n’a încercat să pună capăt minciu­
     Noţiunii  întregi!  Ce  mai  putem  tilor, pe cea adevărată; (plaseze-şi  nii, debarcând în acel ostrov ciu­
     aştepta ?                           măscăricii minciunile în altă parte)  dat şi cercetându-1.
       Şi, cu toate acestea asigurări, vedem  iar  pentru  a  înlătura  plictiseala,
     cu toţii că adevărul e altul.       tovarăşa de drum a înşiruirilor de                 * *
                                                                                             *
       Luptătorii cei adevăraţi şi în pra   documente ştienţifice, voi intercala
     gul nouăi epoci a istoriei româneşti,   minunata  povestire  de  dragoste  a   Lordul Charles Seymour, la vâr-
     vor  fi  puţini  Să  nu  ne  înşele  m  pe  lordului Charles Seymour şi a prea­ slra de douăzeci şi trei de ani, avea
     noi  înşine,  nici  pe  alţii  Luptătorii  frumoasei Ala, fiica regelui Insulei  mai multe fapte vitejeşti decât pri­
     cei  adevăraţi  nu  pot  fi  decât  aceia  păianjenilor,—întâmplare desfăşurată  măveri. Trimis de ambiţioasa regină
     în  sufletele  cărora  creşte  noul  ideal  în parte tocmai în această insulă.  Ana, să cucerească pe seama An­
     al vieţii româneşti: desăvârşirea vieţii           * *                  gliei, ceea-ce mai rămase necucerit
     naţ onale în cadrele şi după porun­                  *                  în  Oceanul  Indic,  corăbiile  sale
     cile unei înalte concepţii etice.                                       fură aruncate în Insula păianjenilor,
       Ideea naţională, câtă vreme unitatea   Iscusitul călător Marco Polo, că­ unde îi pieriră toţi tovarăşii; iar el
     naţională  nu  era  realizată,  putea   ruia îi plăceau peste măsură născo-  reîntors mai târziu în Anglia, piere
     ţine locul şi unei concepţii etice; gre­                                de acelaş blestem.
     şelile  împotriva  ei  se  înfierau  ca  şi                               Viaţa şi faptele tinărului lord au
     acele împotriva moralei. Azi, în cad­  P  A  S  T  E  L                 fost descrise de Preasfinţitul epis­
     rele statului naţional, ideea naţională                                 cop G. Good, dar mulţimea încre­
     dacă  nu  intră  în  cadrele  concepţiei  Peste negura de codrii,       dinţată  că,  cele  scrise  nu  pot  fi
     etice,  dacă  nu  e  colaborată  şi  ali­  Luna trece gânditoare,       decât frânturile unei poveşti morale,
     mentată  de  aceasta,  poate  produce   Sărutând pe firul ierbii,       nu  le  luă  în  seamă.  Eu  ştiind  că
     exagerări  primejdioase,  nici  odată   Flori de-argint strălucitoare.  Preasfinţitul episcop n’a spus decât
     fapte  pe  care  să  se  poată  răzima                                  adevărul, (singura sa hrană în viaţă)
     viitorul românismului.                                                  voi reda povestirea Sa, ca o dovadă
       In cele mai multe cazuri, ideea na­  Dintre holde cu porumburi,       între altele, despre existenţa insulei.
     ţională despuiată de orice preocupare  Peste sălcii mari, pletoase,
     de ordin etic, va fi exploatată pentru   Un sitar se'ndreaptă grabnic     Oceanul  Indiei  e  cel  mai  rău
     scopuri  mici,  pur  personale,  ori  de   Spre zăvoae ’ntunecoase.     dintre ape. Mânia sa n’are măreţia
     clasă.  In  aceasta  din  urmă  ipostază                                puterii nebiruite, liniştea sa n’are
     se  vor  folosi  mulţi  de  ea,  dându-se   Peste culmi un nour trece   seninătatea întinsului fără sfârşit.
     de  mari  luptători  ai  românismului                                   E  crud  şi  viclean.  Nu-ţi  vesteşte
     de  azi.  In  prima  ipostază  o  vor  fo­  Ascunzând sclipiri de stele,  mânia,  ci  te  loveşte  de-edată.  E
     losi  numai  adevăraţii  lupiători,  cei   Singur rătăcind în noapte    veşnic la pândă, e veşnic treaz în
     puţini  dar  cari  singuri  pun  pietre  Ca şi gândurile mele!..        răutate. Astfll fură surprinse coră­
     de temelie la clădirea viitorului.                   I. Gr. Marin-Slugeru  biile lordului. Valurile înfuriate le
   1   2   3   4   5   6   7   8