Page 11 - 1926-11
P. 11
- - - - —
14—111. 1926 .......................■■■....■.........m * * * * * * O S I N Z E A N —■— «a - i , i ■ £>ag. 110
C
—
Relevăm un început în acest sens. e neîngăduitor de multe ori. Corul liste, revista expediindu-se gratuită,
„In jurul crizei literare“ şi »Tradu Conservatorului de muzică şi artă tuturor celor cari o solicită.
cerile* de dl G. Baiculescu şi »Căr dramatică din Cluj, are elemente *
ţile“ dlui Al. Bădăuţâ. foarte bune şi are şi slabe, de um Succesul unei românce în
N’ar strica şi o mai bună îngri plutură. Totul atârna de talentul străinătate. — Ne bucură în mod
jire, a Cronicei Săptămânale îndeo maestrului. Noul director, dl Aug. sincer, ori de câteori presa străină
sebi Cărţi, Reviste, Ziare, care ar Bena, e cunoscut ca un bun câr- relevă un element românesc, lă-
putea fi mai bogată, şi mai pă muitor de coruri. E trează minu sându-ne speranţa plăcută că vom
trunsă de spiritul critic. nea de disciplină realizată cu corul putea complecta lipsurile ce le du
* Şcoalei normale de fete. cu care a cem, în voci alese la diferitele
Arabescuri de stil. — Di Ştefan I. putut scoate o infinitate de nuanţe. Opere româneşti.
Neniţescu e traducător, poet, co De astă dată, corul conservatorului Nu de mult presa din capitala
mentator şi... stilist. Ultima calitate nu ni s’a părut prea excelent armo Austriei s’a ocupat amănunţit de
i-am adăugat-o subt sugestia unui nizat. calităţile vocale ale compatrioatei
esseu al diui G. Ibrăileanu, „In ju Nici selecţiunea programului n’a noastre D-ra Constanţa Bădescu,
rul limbii iiterare.“ Socoteam ce fost deasupra normalului. Bune au fiica dlui general Dr. Gh. Bădescu
locşor să-i rezervăm dlui Şt. I. Ne fost, de Dima: „De când mândra“, din Cluj.
niţescu în ascensiunea limbii româ a tărei parte ultimă a fost bisată, D-ra Bădescu, care de câţiva
neşti spre etapa ei actuală de veşmânt şi „Furtuna pe mare* de Bena, ani urmează cursul superior al
artistic? Aveam la îndemână ca ma care redă sugestiv subiectul, cu înaltei Academii de Muzică şi Artă
terial de documentare o Iraducere ajutorul orhestrei. Alături de aces Dramatică din Viena, şi se bucură
a unei opere de estetică a lui B. tea s’au mai cântat „Morarul“ de în special de o deosebita atenţiune
Croce şi un recent panegiric cu pri Kiriac, „Pe Marea .Neagră“ de Po- a profesorului Forsten, se află în
it jul morţii Bucurei Dumbravă. Din povici. Din muzica clasică, frag aceste momente — pentru complec-
lipsă de spaţiu şi din condescendenţă mentul din oratoriul „llie“ al lui tarea unor cursuri speciale de colo
f«ţă de dl Neniţescu, utilizăm în ve Meyerbeer şi corurile din „Africana* ratură — în Italia, la Milano.
derea acestei explorări numai acest de Mendelssohn au variat produc Ziarele italiene şi în special ziarul
din urmă produs literar, ca unul ţia aceasta, întretăiată de familiare, „Corriere* No. 1291 dau amănun
care reprezintă ultima treaptă de însă detestabile chemări din balcon tele unui concert artistic care a
evoluţie a stilului d sale literar: şi din galerie. avut loc la Opera „Impiegate“ şi
„Din adâncimi treze de obo O altă alegere de bucăţi canta relevă în mod elogios şi în fruntea
seală scrâşnită şi de turburare stoarsă bile şi o mai definitivă înfrânare a artiştilor: Egidio Caldi, Michele
în zâmbet, poate să pară când şi elementelor zburdătoare, ar asigura Tzico, Maria şi Julia Galii de Furiani
când ciudat să vezi neturburarea o reprezentaţie demnă. pe tinera noastră artistă Constanţa
puţin străină şi neoboseala puţ n * Bădescu.
rece a altuia, dar poate să fie şi Avem credinţa că simpatia de
binefăcător, şi mai ales atunci când O revistă pentru orbi. No. 274 care tinera artistă se bucură în
bănui că mai mult decât ceva firesc, al Adevărului literar, ne aduce vestea cercurile muzicale din străinătate,
este o disciplină şi o siguranţă de apariţiei primei reviste româneşti nu va face să-şi uite ţara şi astfel
sine, o siguranţă luminoasă, nu atât pentru orbi, venită să complecteze credem că nu va trece multe vreme
întru ce este făcut şi împlinit, cât un început de tipăriri în acest sens, şi vom putea să o auzim şi aprecia
întru ce se va împlini şi se va face.“ din autorii noştri mai de seamă. la una din Opeiile noastre de Stat.
Sau: Redacţia şi administraţia revistei *
„Asemeni iezărului aceluia şi dânsa numită „Revista Braille“, îşi are „Expoziţia gospodinelor din
dori să fie limpede şi înaltă oglindă, sediul la Azilul de orbi „Vatra lu Beiuş“. — Departe de sgomotul a-
dori şi a fost, cel puţin în dorul ei, minoasă Regina Elisabeta“ de sub surzitor al oraşelor mari, în tihni
liniştit sus.* direcţiunea dnei Dr. Adela Leonida tele târguşoare provinciale trăieşte
Locul dlui Neniţescu în cursul de Paul, Bucureşti, Str. Vatra luminoasă. un suflet potolit şi blând, atât de
formaţie al limbii noastre literare nu Apariţia acestei reviste nu poate puţin cunoscut vieţii de galop clo
este locul unui revoluţionar? decât să ne bucure. Va aduce o cotitor din centrele comerciale şi
Din funduri turmentatedebuchiseli îndulcire a vieţii multora, lipsiţi de culturale ! Orăşanul grăbit şi prins
scrâşnite, a izvodit până la istov impresiile luminii, al căror suflet în ritmul ocupaţiilor multiple, trece
slova românească stoarsă în surâs însă e frământat de doruri. Dacă fără a le băga în samă poate mani
blajin... „şi mai ales atunci când lumina soarelui e inaccesibilă creeru- festările modeste ale acestui suflet,
bănui că (este, N. R) mai mult lui lor, îşi va putea face Ioc spre aruncând cel mult un zimbet ironic
• decât ceva firesc...“ „nu atât întru sediul conştiinţei cel puţin lumina sau o frază dispreţuitoare, din care
ce este făcut şi împlinit cât întru ce scapără din frecarea gândurilor nu lipseşte cuvântul: ah provincia!
ce se va împlini şi se va face* etc. omeneşti, căutându-şi alte căi, de Şi totuşi provincia are manifestări
De-acum încolo ce va face şi ce cât nervii conducători ai senzaţiu- culturale vrednice nu numai de l-
va împlini dl Neniţescu?! nilor vizuale, pătrunzând prin ner tenţia ci chiar şi de imitarea ora
Să vedeţi numai... vii mai rezistenţi ai senzaţiunilor şelor. Un astfel de moment frumos
* tactile. dar puţin băgat în seamă a fost şi
Concertul conservatorului. — Laudabila acţiune merită multă expoziţia de lucruri de mănâ a har
Prima ieşire în public a elevilor încurajare, avându-se mai ales în nicelor „gospodine din Beiuş“ —
de conservator a izbutit cu greu. vedere intenţia nobilă şi absolut care s’a arătat a fi „oglinda fidelă
Se cere, pentru aşa ceva, să fii bine desinteresată din care a pornit, lip nu numai a activităţii f meii ci şi
înarmat, căci duşmanul: publicul, sită cu totul de prevederi materia a sufletului ei“. Ţesăturile şi cusâ-
