Page 2 - 1926-11
P. 2
ANUL X. CLUJ, 14 MARTIE 1926 NUMĂRUL ii
COSINZEANA
R E V I S T Ă L I T E R A R Ă S Ă P T Ă M Â N A L Ă
DIRECTOR: * * ABONAMENTUL: * * BIROUL:
SEBASTIAN BORNEMISA * 300 LEI ÎN ŢARfi — 600 ÎN STREINÂTATE * PIAŢA CUZA V O D Ă 16
A P R O P I E R I — I G N O B I L E . . .
de SEBASTIAN BORNEMISA
Apropierile de viaţa politică şi pe feţele tuturor se descifra o mul margini, din paginele căreia se ri
culturală a minorităţilor noastre, ţumire sufletească rară, care părea dică gemetele înăbuşite de sufe
şi-au reluat dansul macabru, peste că a stat ani de zile înăbuşită un rinţă alor sute de preoţi români din
tot întinsul Ardealului. In recentele deva într’un tainic colţ al inimilor Ardealul înlănţuit de odinioară, care
alegeri comunale, partidele politice şi acum se revărsa în toată sălbă- au fost supuşi celor mai îngrozitoare
româneşti au încheiat acorduri de-o tăcia ei. Ce însemnează aceasta, dacă chinuri, pentrucă s'a presupus de
laşă promiscuitate şi care au făcut, nu o afinitate încă prea vie şi pri către autoritatea de stat ungară, că
ca elementul românesc să sufere o mejdioasă de cultura ungurească, în sufletele lor trâeşte o simţire na
ruşinoasă înfrângere, de care se cam subt care geme astăzi cea mai înaltă ţională adâncă şi incoruptibilă. Cum
desvăţase, la dreptul vorbind, dela pătură socială românească din Ar răsfoim foile cărţii, vedem parcă
unire încoace. încrederea în forţele deal ? S'a dovedit astfel, că cei anii de bejenie, când de-a lungul şi
noastre proprii a suferit astfel o şapte-opt ani de viaţă intensă ro de-a latul Ardealului zuruiau lanţu
ameţitoare coborâre, când s'a văzut mânească a fost prea slabă, ca să rile robiei şi Românii trebuiau să
a doua zi după aceste alegeri, că şteargă cu desăvârşire urmele unei moară fără milă în temniţele ungu
în oraşele din Ardeal şi Banat Ro culturi însuşite în tinereţă, sau că reşti şi în taberele de concentrare
mânii sunt şi acum tot a cincia roată apropierile culturale sunt tot atât de dincolo de Dunăre. Pentruce au
la car şi că adevăratele elemente de primejdioase, ca şi cele politice ? fost toate suferinţele acestea, Doamne,
stăpânitoare sunt şi azi ungurii, saşii, Şi una şi alta. Constatăm cu durere ca mai târziu cu opt ani în Ardealul
socialiştii şi evreii. Pentru orice ochiu lucrul acesta, care înaintea ochilor desrobit cu atâtea jertfe să ni se
învăţat să pătrundă lucrurile mai în noştri deschide întreagă prăpastia vorbească de apropieri politice dic
adâncime şi nu numai la suprafaţă, şiret tăinuită până acuma. înţelegem tate de meschine interese de partid
această trezire de-a doua zi ar fi astfel, de ce cărturarii români din şi de apropieri culturale necerute şi
trebuit să fie convingătoare şi ru Ardeal citesc şi astăzi mai bucuroşi nedorite de 95°/ din populaţia ro
0
şinoasele apropieri să fie abandonate, ziarele ungureşti şi revistele lor şi mânească a acestor ţinuturi ?
mai înainte, ca ele să triumfeze cu nu înţeleg sbaterile noastre, care Cine nu simte amara ironie a
desăvârşire. In loc de aceasta înre vrem să-i dăm Ardealului o presă sorţii, care se degajează din faptele
gistrăm însă o nouă apropiere, pe românească şi un colorit naţional, acestea? Cine nu simte, că a sfida
care oricât am căuta s'o apreciem întreagă generaţia aceasta, a cărei astăzi Ardealul cu apropieri politice
numai din punct de vedere abstract, cultură s'a plămădit în şcolile streine, şi culturale de minoritari, însem
ne este peste putinţă. Este apropierea este un primejdios balast încă pen nează a ne bate joc de propria noas
culturală, desfăşurată de data a- tru năzuinţele naţionale de orice na tră suferinţă şi a desminţi un trecut,
ceasta subt egida Teatrului Naţional tură şi tocmai din pricina aceasta care a avut mai presus de orice: o
din Cluj, care a jucat în mijlocul considerăm apropierile politice şi severă demnitate naţională, şi politică
unei frenezii, cum rar s'a văzut, piesa culturale, ce se pun la cale, nu numai şi culturală ?
teatrală tipică ungaro-evreiască: An inoportune curente sociale, ci pri Să rupem cu trecutul acesta ? Dar
tonia. Nu discutăm aci nici valoarea mejdioase atacuri la întărirea geni aceasta însemnează să păstrăm încă
estetică a acestei piese şi nici dacă ului nostru naţional pe acest pământ. decenii de-arândul o ignobilă infir
hotărârea de-a o aduce pe scenă, a Intămptarea face, ca în momentul mitate naţională şi să suferim mai
fost sau nu nimerită, ci examinăm când scriem aceste rânduri, pe masa departe marea nedreptate istorică,
lucrurile din punctul de vedere al noastră de scris, să zacă o carte care ne-a ţinut o miie de ani în
rezultatului ei şi al ecoului, pe care proaspăt apărută a Dlui asesor con lanţuri.
ea l’a trezit în sufletele româneşti. sistorial Dr. Sebastian Stanca: Con Nu apropieri culturale şi politice
Publicul clujan a aplaudat cu o fre tribuţia preoţimei române din Ardeal deci, domnilor, ci purificarea sufle
nezie ciudată ciardaşul şi cântecele la războiul pentru întregirea nea tească şi reparaţia istorică, pe care
ungureşti din actul al douilea şi de mului. Este o carte a durerii, fără de până acum Ardealului nu i- aţi dat- o i
