Page 8 - 1926-11
P. 8
Pag. 116-------------------------------------- ---- C O S 1 N Z E A N A - - - - - - - - ----------------------------- 14—111. 1926’
DĂRJ_ DE. S E A M Ă ţind astfel cu ea destinul eternităţii“. la Londra (pe tema campaniei de
(Valoarea latină a culturii engleze, propagandă deslănţuită de unguri
P A G I N I E N G L E Z E pag. 19) şi filounguri); Organizarea interna
Dela această premisă se începe ţională a scriitorimii. Unele au fost
de DRAGOS PROTOPOPESCU construcţia. D. Protopopescu, el lansate de mai înainte în Ideea Eu
însuş poet — căci, alături de tra ropeană. Ultimele pagini se închid
edit. „Cultura Nat ooală“.
ducerile din Thomas Hardy, pu pe o mulţumitoare dare de seamă
Dragoş Protopopesca e un nume blicate în Gândirea, din ritmul in asupra revistelor engleze.
tânăr în literatura noastră, şi deţine terior, al pasionalităţii, al arhitecturii Dacă ar fi să spunem scurt im
catedra suplinitoare de literatură eseurilor, ca un şivoiu primăvăratec presia despre acest volum, am spune;.
engleză, la Universitatea din Cer se revarsă sufletul său de poet — impresionism erudit.
năuţi. Insă, pe lângă acest onorabil comparându-i cu alte neamuri car Deşi, uneori, se repetă (cf. pg. 17
titlu, care, singur, nu l-ar impune dinale, relevă că: „Englezii sunt şi 150), — fiindcă fiecare studiu e
atenţiei, prestigiul i l-a făurit acti poezia creatoare“ (pag, 2\), şi ca de sine stătător, nu e în continuare,
vitatea englezo-română. E o reve o consecinţă „un popor lipsit de totuş stilul d-sale captivează. îndă
laţie solidă de după poto'irea in mentalitate critică“ (pag 20). Ast rătul afirmaţiilor simţeşti o inteli
fernului mondial: ca şi Alexandru fel, partea l a cărţii: Studii şi aprecieri, gentă activă. Calitatea esenţială, nu
MarcuşiAI. Popescu-Telega. Aceşti conţine, în primul rând cap tolele : numai a stilului, ci a structurii spi
doi din urmă au apucat cazmaua Lirism englez contimporan, unde, rituale — şi cu câtă vervă tratează
frăţiei şi au început să croiască po prescriind că „lirismul nu se do anumite chestiuni, de cari s’ar ap
teci, peste mlaştini şi steiurl, până zează în suprafaţă, ci în adâncime. ropia sfioşi sociologii şi esteticianii
la „surorile latine“. Printr’o consi Natura lui e sinceritatea, singura-i — este mobilitatea. La aceasta se
derabilă şi calitativă operă de po calitate puritatea, iar dacă e sus adaugă ceeace face pentru nemţi,
pularizare, de traduceri, etc., ne-au ceptibil de cantitate, aceeea e a să fie numit cineva Hellseher. Proza
dat imaginea Italiei şi a Spaniei intensităţii“ (pag. 55). îi găseşte poetică a lui d. Protopopescu, dacă
(într’adevăr terra ignota, pentru noi) lirici autentici pe: Walter dela Mare, ar fi să se asamene cu ceva, ca,
aşa cum sunt astăzi. Pentru Franţa, John Drinkwater, Arthur Symons, prin concretizare, să prindă mai
Germania şi chiar Rusia se făcuse Thomas Hardy, Robert Bridges, W. bine, ar fi: un isvor de munte care
anterior destul, uneori prea mult, H. Davies „ultra-vagabondul", din răsfrânge în coborîrea de pe stânci
viciant de mult. care cităm un model, ca să fie de bogăţia locurilor pe unde curge: cer
Despre Anglia nu se poate spune monstrat că în ţara practicismului şi codru, rămânându-i pentru viitor:
că ne erâ necunoscută. Shakespeare există încă poeţi „fragezi şi direcţi“: calmul şesului.
şi încă vreo doi-trei laureaţi ai vea Aurel Decel
curilor, vreo doi-trei savanţi, mai re O dragă pereche bătrână erau bunicii
Şi buni ca toate lucrurile mute: ei vedeau în cer
cent o sumă de politicieni, trimiseseră Mielul pe care Isus îl îndrăgise, copil;
unde până în murii depărtatului cas Credinţa lor umbrită nu a fost de vreo îndoială,
tel din Carpaţi... Dar se frânseră, ne- [pentru ei CRONICA DRAMATICĂ
putându-şi asvâli apelereconfortante Moartea era un curcubeu în eternitate.
(Copilul şi Marinarul)
peste parapet. Căci desigur la noi
nu a bântuit o influenţă engleză, Pe urmă, consacră un stu,diu idea Antonia
cum a avut loc de ex în Germania listului William Butler Yeats „un pe
romantismului. Odată cu traducerea regrin în subconştient“, şi furtuna- Comedie în 3 acte si 4 tablouri
„marelui Will“, făcută epocal de tecului Byron. Lângă aceste iniţieri de Menyhert Lengyel
fraţii Schlegel, pe gurile Rinului în poezia engleză, stă incursiunea
porniră a se urcâ şlepurile cu im în teatrul englez contimporan, unde întâia piesă teatrală tradusă din
port literar de peste Mânecă. La îl înfăţişează pe Gordon I. Craig, ungureşte în stagiunea aceasta şi
noi literatura engleză e o cuno profesorul marelui Max Reinhardt. jucată pe scena teatrului nostru
ştinţă de un veac, delà Gr. Alec- Apoi îl dăltuieşte pe Joseph Conrad, naţ onal, „Antonia,“ comedia plină
sandrescu şi Etiade. Insă foarte puţin polonul anglicizat prin intermediul de vervă şi de autentică viaţă un
din „tonicul“ englezesc a răzbătut mării. Cu două lucrări de erudiţie gurească a Iul M. Lengyel, a avut
până în România. Cauza principală seminarială: Un părinte al criticis parte de un succes răsunător. Cri
a fost fără îndoială lipsa unei co mului englez, Dryden, şi: Mâchia- tica dramatică a menţionat faptul
laborări politice intense (V. şi Spa velli în literatura engleză, prin cari uneori chiar în termeni ditirambici,
nia). manifestă o pregătire fundamentală iar publicul a fost vădit satisfăcut.
Astăzi avem pentru umplerea ace şi reuşeşte să facă o păreche de Sinceritatea, cursul natural al ac
stuia vid Bucureşti-Londra, forţe descoperiri în ogorul literelor en ţiunii, tipurile viguros schiţate şi
adevărate: Ion Botez, delà Iaşi, Pe glezeşti, încheie partea primă. In a situaţiile netorţate din piesă, pre
tre Grimm, delà Cluj, şi D. Proto- doua: Cronici şi Comunicări, numai cum şi jocul adecvat şi mai mult
popescu, delà Cernăuţi. numele ajung să trezească interesul decât mulţumitor uneori al interpre
Şi n’ar fi un lucru extrem de faţă de valorile cuprinse aci: Scri ţilor, au făcut ca soectacolul „An
anevoios această muncă de cunoa sori din Londra; Scriitorii români toniei“ să se întegreze fericit în
ştere reciprocă, fiindcă „vreme de în Anglia; Scriitori români în A- şirul celor realizate cu „Doctorul
douăzeci de secole' cultura engleză merica şi India (amândouă cu pri în dilemă,“ „Fraţii Karamazov,*
s’a adaptat la cultura latină, împru lejul traducerii: Roumanian Stories „Nunta lui Figaro“ etc. Ceace e în
mutând din soarele ei clar, contro- — 15 nuvele româneşti — de d-na deosebi partea valoroasă a piesei,
lându-se cu criteriile ei, legându-se Lucy Byng, foarte bine primite de e echilibrarea şi alegerea riguros
de valorile ei definitive şi împăr critica engleză); Ungurii şi Românii artistică a elementelor cari împle
