Page 9 - 1926-11
P. 9
14—III. 1926-------- *------ -------- - - - - - - - - - C O S I N Z E A N A - - --------------------------------- Pag. 117
tesc acţiunea. Nici o scenă nu a- şoară altcum. Căpitanul engltz se FLORI DE-O ZI
pare astfel inutilă sau vârâtă în îndrăgosteşte de Autonia care şi ea
mijlocul acţiunei numai pentru a la rândul ei nu rămâne streină de
stârni râsul, ca în „Controlorul va acest sentiment. In restaurantul cu
goanelor de dormit“ bunăoară. noscut e şi vechiul adorator al An f Horaţiu Dimitriu. — O com
Fiecare moment urmează firul unei toniei, „excelenţa“ Kovâcs, care con paraţie cu flori plăpânde ucise de
desfăşurări organice, având legătură duce cheful. Când gluma se îngroaşe, ger? Cu sborul spre soare, spre
cu cel de dinaintea sa, verigă de Antonia fuge îndărăt la moşie, în altitudini albastre al ciocârliei, ţâş
unire într’un lanţ neîntrerupt. Fap liniştea ei casnică. Căpitanul şi nit din ogor şi brazde negre şi
tul evidenţiază o adâncă cunoaştere Kovâcs urmaţi de taraful de lăutari, frânt în două? Dar ce litere învă
intuitivă a tehnicei teatrale şi un sosesc şi ei la moşie. Lucrurile iau păiate gravate pe ziduri, ce ropot
talent viguros şi matur, care ştie aproape întorsătură tragică, dar Piri de tobă în mijloc de târg, întrece
alege totdeauna momentul potrivit. vine şi împacă lucrurile, Antonia hipnoza marei tăceri, ochii căscaţi
Scriitorul M. Lengyel are o reputaţie rămânând la soţul ei, şi astfel totul şi şticloşi, gura încleştată pentru o
teatrală bine stabilită. Dintre piesele se sfârşeşte bine, iar cortina se lasă veşnică muţenie, moartea simplă,
iui cari l-au făcut cunoscut lumii, chiar în timpul unui dejun priete lapidară, cu tragicul semn de în
cele două mai răspândite: „Ţarina“ nesc, după o noapte nedormită şi trebare al neantului care-1 cuprinde?
şi îndeosebi „Taifun,“ s’au jucat şi după câteva scene de situaţii nos Eri poate a trecut în sunet de
în româneşte. Dacă acolo prezintă time. trâmbiţi jeluitoare, sicriul umil al
pe scenă, cuprinşi în vârtejul pa Pe firul acestui subiect interesant unui soldat, ca să-l înghită lăcomia
siunilor şi-a patimilor, când japonezi prin aspectele ps hologice atât de gurei de pământ proaspăt căscată,
când ruşi, „Antonia“ e o piesă spe paradoxale ale „Antoniei“, talentul iar astăzi moare Horaţiu Dimitriu.
cific ungurească. Temperamentul autorului a brodat o mulţime de A murit un artist nu huzurind,
aprins al personagiilor ca ritmul situaţii viguros conturate şi a creat ci după îndelungi scrâşnete şi du
năvalnic şi clocotitor al unui ciar- câteva personagii vii şi puternice. reri. Căci cine nu întrevede mustră
daş, cântecele de-o furtunoasă re Acestor frământări sufleteşti le-a rile şi blestemele, dintr’o suferinţă
vărsare sentimentală presărate totuşi dat un cadru adecvat, o concentrare care evocă tragedia lui Eminescu
destul de vizibil cu note ironice şi şi o desfăşurare repede şi capti şi calvarul lui Şt. Petică?
cu flori de umor, precum şi ciar- vantă. Sondând în adâncimile su O expoz ţie a* pânzelor lui, des
daşurile sălbatice de pustă, îi dau fleteşti, nu a nesocotit nici aspectele chisă recent în Bucureşti şi pre
coloratură specific ungurească. La sociale şi nici chiar elementele co lungită după moarte e acum expo
toate acestea se mai alătură şi a- mediei de situaţii. Alegând din toate ziţia unui viu şi a unui mort.
numite mici impulsiuni ca *lua-l-ar câte ceva M. Lengyel a creat o Dar este mai ales un postum prilej
naiba“ etc., semne ale unei firi operă literară care trăieşte prin ea de omagiu pentru admiratorii şi prie
violente şi gata de descărcare, re însăşi. tenii unui talent în plină ascensiune.
ţinute destul de vizibil în traducere. Interpretarea îşi are şi ea partea De aici de departe ne dorim acolo.
Tipurile distincte, având fiecare un hotărâtoare în succes. Reprezentarea *
conţinut propriu sufletesc, sunt şu „Antoniei“ a arătat rodul unei dis- Monumentul lui Eminescu. —
viţe desprinse din cursul realităţii tribu’ri în conformitate cu tempe După ce mai bine de un jumătate
însăşi. Interesant în deosebi cel al ramentul interpreţilor. Dna Olimpia de an nu s’a mai auzit nimic despre
„Antoniei,“ fostă demimondenă, în Bârsan cu mijloacele-i cunoscute a monumentul plănuit lui M hail Emi
jurul psihologiei căreia autorul îşi dat expresie întregei game sufleteşti nescu, „Gândirea“, reapărută acum,
împleteşte îndămânatic întreagă pie a eroinei principale, când măsurată în prag de primăvară, dă câteva lă
sa. Vrând să prindă şi un moment şi rece cum se cuvine unei gospo muriri aşteptate, celor ce se mai
social în cadrele comediei sale, M. dine dela ţară, când cochetă şi sen interesează şi poartă pe suflet grija
Lengyel a introdus în chip fericit timentală, în viaţa luxuriantă a lo acestei atât de întârziate datorii.
alături de vechea „excelenţă“, şi fi calurilor de noapte. Pe cât de fals Cum era de aşteptat dela conştiinţa
gura îmbogăţitului de războiu şi plânsul forţat al dnei Jeanei Popo- societăţii noastre atât de risipitoare
cea a vizitatorului strein, — acţiu vici-Voina din actul 1., pe atât de în cele netrebuincioase şi atât de
nea se petrece doar după războiu. drăguţă şi naivă Piri din actul ul sgârcite întru înfăptuirea lucrurilor
„Antonia o fostă demimondenă, tim. De-un joc superior, de-o sin frumoase şi mari, rezultatele caldului
după o tinereţe sbuciumată de viaţa ceritate rară şi de-o naturaleţă ire apel lansat de mai bine de un an
oraşelor mari, a cafenelelor, a ba proşabilă „excelenţa“ (Bdla bâcsi) lung, cu toate că a fost sprijinit şi
rurilor şi-a hotelelor, acum de 10 al dlui Mişu Ştejănescu. Clocot su de un mare şi răspândit ziar, sunt
ani e gospodină harnică şi con fletesc, exuberanţă de chefliu, bu dintre cele mai modeste. Câteva
soarta cinstită a respectabilului mo curie de amant vechiu, descărcată reprezentaţii de circ în inima unui
şier Fâncsy Vince. In noua ei viaţă, în tropote aspre de ciardaş, în cân oraş mare, având pentru pauze con
între sluj’, găini, porci, şi tot felul tec sălbatic şi în ţăndări de pahare cursul binevoitor al „trupei artis
de alte dobitoace casnice, se simte sparte, toate au fost realizate în tice“ Tânase, fără îndoială că ar fi
fericită. O întâmplare însă o duce chip artistic. Cuvinte bune pentru câştigat într’o singură săptămână
din nou pentru o noapte în ispiti- ştrengarul Gyuri ai dlui C. Simio- cele 850000 Lei pe cari listele pen
toarea viaţă de mai înainte. Ne- nescu, precum şi pentru dnii Psatta, tru monumentul lui Eminescu le-au
poată-sa Piri, o roagă p'ângând să-i Voicu şi Potcoavă. Montarea îngri câşt gat cu atâta trudă şi uneori cu
ajute să cucerească dela o prietenă jită. — atâta umilire, dela o ţară întreagă,
de-a ei pe adorabilul căpitan eng Teofil Bugnariu timp de un an. Plănuit să fie mo
lez Harris Barker. Antonia se în numentul neamului întreg pentru cel
duplecă. Lucrurile insă se desfă mai de seamă fiu al său, monumentul
